6 iulie 2023
Este inaugurat astăzi, 6 iulie, unul dintre cele mai mari proiecte finanțate prin politica de coeziune, podul de la Brăila din România.
Podul va lega porturile de la Marea Neagră și Delta Dunării de restul țării și de rețeaua transeuropeană de transportEN•••, mai amplă. Contribuția UE la acest proiect se ridică la 363 de milioane de euro din fondurile politicii de coeziune.
Acest pod suspendat, lung de 2 km și situat la 38 de metri deasupra apei, având patru benzi, este cel mai mare din România și cel mai mare pod peste Dunăre, ocupând, în general, locul trei în topul celor mai mari poduri suspendate din UE.
O mai bună mobilitate și dezvoltare economică
Podul va face posibil tranzitul liber al vaselor și va înlocui o cursă cu un feribot lent și nefiabil, care este adesea întreruptă din cauza condițiilor din timpul iernii și a condițiilor meteorologice nefavorabile.
Este de așteptat ca, prin deschiderea acestui pod, durata deplasării să se reducă cu aproximativ 50 de minute și să fie deservite zilnic aproximativ 11 400 de vehicule fizice. Se vor produce astfel beneficii foarte mari pentru mobilitatea forței de muncă, turism și schimburile comerciale și se vor consolida legăturile regiunii cu restul țării. De asemenea, vor fi stimulate mobilitatea și dezvoltarea economică prin călătorii mai rapide și mai sigure, un acces mai ușor al comunităților locale la îngrijirile de sănătate, precum și la serviciile publice și comerciale din întreaga regiune de sud-est a României.
Proiectul va contribui totodată la construirea a 23,4 km de infrastructură de transport precum drumuri, poduri, joncțiuni, treceri la nivel și pasaje superioare care vor răspunde nevoilor populației din regiunile Moldova și Dobrogea.
O structură impresionantă
Podul este o minune a tehnologiei prin turnurile și sistemul său de ancorare. Cablurile principale totalizează aproximativ 81 000 km - o lungime comparabilă cu dublul circumferinței Pământului - și au o durată de viață garantată de 120 de ani. Blocurile de ancorare, cu diametrul de 47 m, sunt îngropate la o adâncime de 31 m, acestea fiind cifre pe care le ating foarte puține structuri de poduri din lume.
Podul și unele părți ale drumurilor de acces sunt funcționale de astăzi, în vreme ce construcția restului de drumuri de acces se preconizează că va fi terminată până la finalul anului 2023.
Elisa Ferreira, comisarul pentru coeziune și reforme, a declarat: „Podul este o dovadă a modului în care cetățenii beneficiază de avantajele create de politica de coeziune la fața locului. Oamenii nu mai sunt nevoiți să întreprindă o călătorie lentă și uneori periculoasă cu feribotul peste Dunăre, ci pot traversa acum cu ușurință cel mai mare fluviu european în doar câteva minute, ceea ce va avea un impact substanțial asupra economiei regiunii și asupra vieții localnicilor, având efecte și dincolo de granițele zonei - inclusiv în țările învecinate, Republica Moldova și Ucraina.”
Adina Vălean, comisarul pentru transporturi, a declarat: „Podul de la Brăila, unul dintre cele mai mari și mai sofisticate tehnic din Europa, este un proiect de succes atât pentru România, cât și pentru Uniunea Europeană. Această nouă conexiune de transport va duce la dezvoltarea economică în comunitățile din vecinătate și va avea un impact pozitiv pentru regiunile Dobrogea și Moldova. În plus, podul are o importanță sporită în contextul geopolitic actual, al războiului din Ucraina. Creșterea capacității infrastructurii din regiunea Dunării este vitală pentru a îmbunătăți securitatea la nivelul Uniunii Europene și pentru a asigura transportul mărfurilor care tranzitează România dinspre și înspre Ucraina și Republica Moldova.”
Context
În 2019, Comisia a aprobat finanțarea din partea UE pentru podul din România în urma unui studiu de fezabilitate care a analizat alternativele posibile de a conecta cele două părți ale țării, asigurând o traversare viabilă a Dunării.
Conservarea patrimoniului natural al României a reprezentat un criteriu esențial în toate fazele de pregătire a proiectului.
Podul face parte din pachetul mai amplu de investiții în rețeaua de transporturi din România, finanțate prin politica de coeziune, scopul fiind de a se promova un sistem de transport multimodal, de a se adăuga verigile lipsă și de a se îmbunătăți siguranța și conectivitatea transfrontalieră.
În perioada de programare 2014-2020, România a primit finanțare totală de peste 24 de miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune a UE, o parte substanțială din această finanțare (5,6 miliarde de euro) fiind dedicată ameliorării rețelei de infrastructuri în sectorul transporturilor și al energiei. În perioada de programare în curs, 2021-2027, România va primi 31 de miliarde de euro din fonduri ale politicii de coeziune, inclusiv 4,6 miliarde de euro pentru infrastructura de transport rutier, feroviar și pe apă.
Alexandru-Cristian DUMITRACHE
Reprezentanţa în România a Comisiei Europe
Este inaugurat astăzi, 6 iulie, unul dintre cele mai mari proiecte finanțate prin politica de coeziune, podul de la Brăila din România.
Podul va lega porturile de la Marea Neagră și Delta Dunării de restul țării și de rețeaua transeuropeană de transportEN•••, mai amplă. Contribuția UE la acest proiect se ridică la 363 de milioane de euro din fondurile politicii de coeziune.
Acest pod suspendat, lung de 2 km și situat la 38 de metri deasupra apei, având patru benzi, este cel mai mare din România și cel mai mare pod peste Dunăre, ocupând, în general, locul trei în topul celor mai mari poduri suspendate din UE.
O mai bună mobilitate și dezvoltare economică
Podul va face posibil tranzitul liber al vaselor și va înlocui o cursă cu un feribot lent și nefiabil, care este adesea întreruptă din cauza condițiilor din timpul iernii și a condițiilor meteorologice nefavorabile.
Este de așteptat ca, prin deschiderea acestui pod, durata deplasării să se reducă cu aproximativ 50 de minute și să fie deservite zilnic aproximativ 11 400 de vehicule fizice. Se vor produce astfel beneficii foarte mari pentru mobilitatea forței de muncă, turism și schimburile comerciale și se vor consolida legăturile regiunii cu restul țării. De asemenea, vor fi stimulate mobilitatea și dezvoltarea economică prin călătorii mai rapide și mai sigure, un acces mai ușor al comunităților locale la îngrijirile de sănătate, precum și la serviciile publice și comerciale din întreaga regiune de sud-est a României.
Proiectul va contribui totodată la construirea a 23,4 km de infrastructură de transport precum drumuri, poduri, joncțiuni, treceri la nivel și pasaje superioare care vor răspunde nevoilor populației din regiunile Moldova și Dobrogea.
O structură impresionantă
Podul este o minune a tehnologiei prin turnurile și sistemul său de ancorare. Cablurile principale totalizează aproximativ 81 000 km - o lungime comparabilă cu dublul circumferinței Pământului - și au o durată de viață garantată de 120 de ani. Blocurile de ancorare, cu diametrul de 47 m, sunt îngropate la o adâncime de 31 m, acestea fiind cifre pe care le ating foarte puține structuri de poduri din lume.
Podul și unele părți ale drumurilor de acces sunt funcționale de astăzi, în vreme ce construcția restului de drumuri de acces se preconizează că va fi terminată până la finalul anului 2023.
Elisa Ferreira, comisarul pentru coeziune și reforme, a declarat: „Podul este o dovadă a modului în care cetățenii beneficiază de avantajele create de politica de coeziune la fața locului. Oamenii nu mai sunt nevoiți să întreprindă o călătorie lentă și uneori periculoasă cu feribotul peste Dunăre, ci pot traversa acum cu ușurință cel mai mare fluviu european în doar câteva minute, ceea ce va avea un impact substanțial asupra economiei regiunii și asupra vieții localnicilor, având efecte și dincolo de granițele zonei - inclusiv în țările învecinate, Republica Moldova și Ucraina.”
Adina Vălean, comisarul pentru transporturi, a declarat: „Podul de la Brăila, unul dintre cele mai mari și mai sofisticate tehnic din Europa, este un proiect de succes atât pentru România, cât și pentru Uniunea Europeană. Această nouă conexiune de transport va duce la dezvoltarea economică în comunitățile din vecinătate și va avea un impact pozitiv pentru regiunile Dobrogea și Moldova. În plus, podul are o importanță sporită în contextul geopolitic actual, al războiului din Ucraina. Creșterea capacității infrastructurii din regiunea Dunării este vitală pentru a îmbunătăți securitatea la nivelul Uniunii Europene și pentru a asigura transportul mărfurilor care tranzitează România dinspre și înspre Ucraina și Republica Moldova.”
Context
În 2019, Comisia a aprobat finanțarea din partea UE pentru podul din România în urma unui studiu de fezabilitate care a analizat alternativele posibile de a conecta cele două părți ale țării, asigurând o traversare viabilă a Dunării.
Conservarea patrimoniului natural al României a reprezentat un criteriu esențial în toate fazele de pregătire a proiectului.
Podul face parte din pachetul mai amplu de investiții în rețeaua de transporturi din România, finanțate prin politica de coeziune, scopul fiind de a se promova un sistem de transport multimodal, de a se adăuga verigile lipsă și de a se îmbunătăți siguranța și conectivitatea transfrontalieră.
În perioada de programare 2014-2020, România a primit finanțare totală de peste 24 de miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune a UE, o parte substanțială din această finanțare (5,6 miliarde de euro) fiind dedicată ameliorării rețelei de infrastructuri în sectorul transporturilor și al energiei. În perioada de programare în curs, 2021-2027, România va primi 31 de miliarde de euro din fonduri ale politicii de coeziune, inclusiv 4,6 miliarde de euro pentru infrastructura de transport rutier, feroviar și pe apă.
Alexandru-Cristian DUMITRACHE
Reprezentanţa în România a Comisiei Europe
Politica de coeziune a UE: Cel mai mare pod peste Dunăre se deschide pentru circulație
De ce este apreciat podul de la Brăila ca fiind Golden Gate de România
Podul peste Dunăre de la Brăila, una dintre cele mai complexe lucrări de infrastructură realizate vreodată în România, a fost inaugurat pe 6 iulie a.c. la orele 11.00, iar circulația rutieră a fost deschisă începând cu ora 15.30.
Președintele Klaus Iohannis a participat, de la ora 11.00, la ceremonia de inaugurare a podului suspendat peste Dunăre de la Brăila împreună cu preşedintele Senatului Nicolae Ciucă, premierul Marcel Ciolacu, comisarul european Adina Vălean, ministrul Sorin Grindeanu, fostul premier Mihai Tudose, diplomaţi din Japonia şi Italia, parlamentari, angajaţi ai guvernului şi reprezenentanţi ai administraţiei locale.
Podul peste Dunăre de la Brăila, una dintre cele mai complexe lucrări de infrastructură realizate vreodată în România, a fost inaugurat pe 6 iulie a.c. la orele 11.00, iar circulația rutieră a fost deschisă începând cu ora 15.30.
Președintele Klaus Iohannis a participat, de la ora 11.00, la ceremonia de inaugurare a podului suspendat peste Dunăre de la Brăila împreună cu preşedintele Senatului Nicolae Ciucă, premierul Marcel Ciolacu, comisarul european Adina Vălean, ministrul Sorin Grindeanu, fostul premier Mihai Tudose, diplomaţi din Japonia şi Italia, parlamentari, angajaţi ai guvernului şi reprezenentanţi ai administraţiei locale.
Restricții de circulație pe podul de la Brăila până la sfârșitul lunii noiembrie
Centrul Infotrafic al Poliției Române a anunțat joi că pe podul de la Brăila - care va fi deschis circulației de la ora 13.00 - va exista restricție de viteză de 80 de kilometri la oră.
Noaptea, în intervalul orar 21.00 - 06.00, de luni până vineri, circulația pe podul de la Brăila va fi suspendată. În weekend-uri și sărbători legale (chiar dacă sunt zile din cursul săptămânii), circulația rutieră va fi deschisă, precizează Infotrafic.
Aceste măsuri se aplică până la data de 30.11.2023.
Podul de la Brăila, al treilea pod suspendat ca dimensiune din țările UE / Fără taxă în primii 5 ani
Podul de la Brăila este un pod suspendat de aproape 2 kilometri lungime - al treilea pod suspendat ca dimensiune din țările UE și care a fost asemănat cu mult mai celebrul pod „Golden Gate” din San Francisco - o investiție de aproape 700 de milioane de euro, probabil cu cea mai mare complexitate dintre toate lucrările derulate de Compania de Drumuri din România.
Deși deschiderea traficului se face joi, toate lucrările nu sunt încă finalizate.
Podul este unul exclusiv pentru traficul rutier, iar pietonii și bicicliștii nu au acces pe pod.
Podul este proiectat să aibă o durată de viață de 120 de ani, iar în primii 5 ani nu se va plăti taxă de trecere.
„Este de așteptat ca, prin deschiderea acestui pod, durata deplasării să se reducă cu aproximativ 50 de minute și să fie deservite zilnic aproximativ 11 400 de vehicule fizice. Se vor produce astfel beneficii foarte mari pentru mobilitatea forței de muncă, turism și schimburile comerciale și se vor consolida legăturile regiunii cu restul țării”, apreciază Comisia Europeană.
Tocmai pentru că nu totul e gata la momentul inaugurării traficului, circulația va fi oprită în următoarea perioadă pe durata nopții pentru a putea fi demontate în siguranță macaralele de la fiecare pilon.
Chiar drumul principal de legătură de pe malul tulcean, cel care ajunge până la localitatea Jijila, încă nu e gata și ar putea fi deschis abia în toamnă-iarnă. Deocamdată pe malul tulcean legătura va fi pe relația scurtă, până la drumul național care duce la Măcin. Nu e gata acum și va fi finalizată spre finalul anului: o porțiune de circa 1 kilometru care traversează cu pasaj calea ferată și care ajunge până în Centura Brăilei.
Podul de la Brăila - „Golden Gate-ul” de peste Dunăre
Lungimea totală a podului suspendat peste Dunăre este de 1.974,30 metri, iar deschiderea centrală este de 1.120 metri.
Comparativ, celebrul pod Golden Gate din San Francisco are o lungime de 1.970 de metri și o deschidere centrală de 1.280 de metri.
Podul de la Brăila are, practic, trei deschideri: o deschidere principala (1.120 m) și două deschideri laterale de 489,65 m pe malul Brăila și 364,65 m pe malul Tulcea. De o parte și de alta sunt două viaducte de acces în lungime de câte 110 m fiecare.
In topul podurilor suspendate din UE, Podul de la Brăila va fi pe locul trei după Great Belt Bridge - Danemarca (1.624 metri) și Höga Kusten Bridge - Suedia (1.210 metri).
Cele două turnuri ale Podului ating o înălțime de 192 metri și sunt practic cele mai înalte construcții din România (excepție fac unele coșuri de fum sau antene).
Cei patru piloni principali ai podului sunt goi pe interior și sunt dotați cu lifturi și scări de acces pentru mentenanță.
Lungimea totală a drumurilor (inclusiv podul) este de 23,413 km și cuprinde două secțiuni: drumul principal Brăila - Jijila, cu o lungime 19,095 km și drumul de legătură cu DN22 Smârdan - Măcin, în lungime de 4,328 km.
Drumul principal Brăila - Jijila. Are o lungime de 19,095 Km si va fi prevăzut cu două benzi de circulație pe sens până la kilometrul 8, și apoi cu câte o bandă de circulație pe sens până la finalul proiectului - km 19. Drumul are și benzi de încadrare, acostamente, zona mediană și zona de parapete.
Drumul de legătură cu DN22 Smârdan - Măcin (care se deschide pe 6 iulie). Cu o lungime de 4,328 km, acest drum este prevăzut cu o bandă de circulație pe sens. Drumul de legătură pornește de la km 7+940 al drumului principal (Brăila- Jijila) si se intersectează cu DN22 Smârdan-Măcin.
La realizarea podului au fost folosite aproximativ 81.000 de kilometri de fire de oțel care au fost împletite și au format 16 toroane care alcătuiesc două cabluri principale cu o lungime de doi kilometri fiecare. Greutatea totală a celor două cabluri este de peste 6.700 tone, iar garanția oferită de constructorul japonez al cablurilor este de 120 de ani.Fiecare cablu are 60 de centimetri în diametru și este ancorat în blocuri de ancoraj pe fiecare mal.De cele două cabluri principale, cu ajutorul a câtorva sute de tiranți, sunt prinse segmentele metalice ale tablierului. Fiecare segment al tablierului metalic are o greutate medie de 250 de tone și a fost realizat la șantierele navale Fincantieri din Brăila cu oțel de la Liberty Steel din Galați. În total sunt 86 de segmente ale tablierului metalic ce cântăresc în total peste 20.800 tone.
Sistem de dezumidificare pentru cabluri și tablier
La Podul de la Brăila va funcționa și un sistem avansat de dezumidificare a tuturor ansamblurilor podului, inclusiv a tablierului metalic și a cablurilor, a explicat Ionel Sciroșteanu, secretar de stat în Transporturi: „Cablurile sunt izolate pe exterior cu o protecție care asigură etanșeitatea, iar aerul din interior va fi permanent dezumidificat și monitorizat, astfel încât să se asigure un mediu anticoroziv,.
Similar, pentru a asigura durabilitate și protecție anticorozivă ridicată, podul este și dezumidificat în interior, „anumite rigidizări longitudinale fiind utilizate drept canale pentru distribuția aerului dezumidificat în spațiul intern al tablierului, iar un sistem de senzori va monitoriza asigurarea păstrării stării de umezeală din casetă sub nivelurile ce provoacă oxidarea”,
Secretarul de stat menționează că se va menține mereu o umiditate relativă de sub 40% pentru a nu exista coroziune și pentru a permite circulația pe pod în siguranță, în orice anotimp.
Podul peste Dunăre de la Brăila - datele contractului:
Lungime: Pod + Drum Brăila - Jijila (19 Km) , Drum legătură DN22 Smârdan Măcin (4,3 km)
Valoare contract de proiectare și execuție: 1,99 mld lei (fără TVA)
Valoare totală a investiției: 3,445,210,691.08 lei (din care fonduri europene nerambursabile în suma de 1,696,947,365.85 lei.)
Constructor: We Build (fost Astaldi - Italia) - IHI Infrastructure System (Japonia)
Contract semnat: 15.01.2018 (termene: 12 luni proiectare și 36 de luni execuție)
Lucrări începute: decembrie 2018 (autorizațiile de construire drumuri de legătură au venit abia în martie/mai 2021)
Stadiu fizic - întreg proiectul (iulie 2023): pod - 97% / drumuri - 80%
Centrul Infotrafic al Poliției Române a anunțat joi că pe podul de la Brăila - care va fi deschis circulației de la ora 13.00 - va exista restricție de viteză de 80 de kilometri la oră.
Noaptea, în intervalul orar 21.00 - 06.00, de luni până vineri, circulația pe podul de la Brăila va fi suspendată. În weekend-uri și sărbători legale (chiar dacă sunt zile din cursul săptămânii), circulația rutieră va fi deschisă, precizează Infotrafic.
Aceste măsuri se aplică până la data de 30.11.2023.
Podul de la Brăila, al treilea pod suspendat ca dimensiune din țările UE / Fără taxă în primii 5 ani
Podul de la Brăila este un pod suspendat de aproape 2 kilometri lungime - al treilea pod suspendat ca dimensiune din țările UE și care a fost asemănat cu mult mai celebrul pod „Golden Gate” din San Francisco - o investiție de aproape 700 de milioane de euro, probabil cu cea mai mare complexitate dintre toate lucrările derulate de Compania de Drumuri din România.
Deși deschiderea traficului se face joi, toate lucrările nu sunt încă finalizate.
Podul este unul exclusiv pentru traficul rutier, iar pietonii și bicicliștii nu au acces pe pod.
Podul este proiectat să aibă o durată de viață de 120 de ani, iar în primii 5 ani nu se va plăti taxă de trecere.
„Este de așteptat ca, prin deschiderea acestui pod, durata deplasării să se reducă cu aproximativ 50 de minute și să fie deservite zilnic aproximativ 11 400 de vehicule fizice. Se vor produce astfel beneficii foarte mari pentru mobilitatea forței de muncă, turism și schimburile comerciale și se vor consolida legăturile regiunii cu restul țării”, apreciază Comisia Europeană.
Tocmai pentru că nu totul e gata la momentul inaugurării traficului, circulația va fi oprită în următoarea perioadă pe durata nopții pentru a putea fi demontate în siguranță macaralele de la fiecare pilon.
Chiar drumul principal de legătură de pe malul tulcean, cel care ajunge până la localitatea Jijila, încă nu e gata și ar putea fi deschis abia în toamnă-iarnă. Deocamdată pe malul tulcean legătura va fi pe relația scurtă, până la drumul național care duce la Măcin. Nu e gata acum și va fi finalizată spre finalul anului: o porțiune de circa 1 kilometru care traversează cu pasaj calea ferată și care ajunge până în Centura Brăilei.
Podul de la Brăila - „Golden Gate-ul” de peste Dunăre
Lungimea totală a podului suspendat peste Dunăre este de 1.974,30 metri, iar deschiderea centrală este de 1.120 metri.
Comparativ, celebrul pod Golden Gate din San Francisco are o lungime de 1.970 de metri și o deschidere centrală de 1.280 de metri.
Podul de la Brăila are, practic, trei deschideri: o deschidere principala (1.120 m) și două deschideri laterale de 489,65 m pe malul Brăila și 364,65 m pe malul Tulcea. De o parte și de alta sunt două viaducte de acces în lungime de câte 110 m fiecare.
In topul podurilor suspendate din UE, Podul de la Brăila va fi pe locul trei după Great Belt Bridge - Danemarca (1.624 metri) și Höga Kusten Bridge - Suedia (1.210 metri).
Cele două turnuri ale Podului ating o înălțime de 192 metri și sunt practic cele mai înalte construcții din România (excepție fac unele coșuri de fum sau antene).
Cei patru piloni principali ai podului sunt goi pe interior și sunt dotați cu lifturi și scări de acces pentru mentenanță.
Lungimea totală a drumurilor (inclusiv podul) este de 23,413 km și cuprinde două secțiuni: drumul principal Brăila - Jijila, cu o lungime 19,095 km și drumul de legătură cu DN22 Smârdan - Măcin, în lungime de 4,328 km.
Drumul principal Brăila - Jijila. Are o lungime de 19,095 Km si va fi prevăzut cu două benzi de circulație pe sens până la kilometrul 8, și apoi cu câte o bandă de circulație pe sens până la finalul proiectului - km 19. Drumul are și benzi de încadrare, acostamente, zona mediană și zona de parapete.
Drumul de legătură cu DN22 Smârdan - Măcin (care se deschide pe 6 iulie). Cu o lungime de 4,328 km, acest drum este prevăzut cu o bandă de circulație pe sens. Drumul de legătură pornește de la km 7+940 al drumului principal (Brăila- Jijila) si se intersectează cu DN22 Smârdan-Măcin.
La realizarea podului au fost folosite aproximativ 81.000 de kilometri de fire de oțel care au fost împletite și au format 16 toroane care alcătuiesc două cabluri principale cu o lungime de doi kilometri fiecare. Greutatea totală a celor două cabluri este de peste 6.700 tone, iar garanția oferită de constructorul japonez al cablurilor este de 120 de ani.Fiecare cablu are 60 de centimetri în diametru și este ancorat în blocuri de ancoraj pe fiecare mal.De cele două cabluri principale, cu ajutorul a câtorva sute de tiranți, sunt prinse segmentele metalice ale tablierului. Fiecare segment al tablierului metalic are o greutate medie de 250 de tone și a fost realizat la șantierele navale Fincantieri din Brăila cu oțel de la Liberty Steel din Galați. În total sunt 86 de segmente ale tablierului metalic ce cântăresc în total peste 20.800 tone.
Sistem de dezumidificare pentru cabluri și tablier
La Podul de la Brăila va funcționa și un sistem avansat de dezumidificare a tuturor ansamblurilor podului, inclusiv a tablierului metalic și a cablurilor, a explicat Ionel Sciroșteanu, secretar de stat în Transporturi: „Cablurile sunt izolate pe exterior cu o protecție care asigură etanșeitatea, iar aerul din interior va fi permanent dezumidificat și monitorizat, astfel încât să se asigure un mediu anticoroziv,.
Similar, pentru a asigura durabilitate și protecție anticorozivă ridicată, podul este și dezumidificat în interior, „anumite rigidizări longitudinale fiind utilizate drept canale pentru distribuția aerului dezumidificat în spațiul intern al tablierului, iar un sistem de senzori va monitoriza asigurarea păstrării stării de umezeală din casetă sub nivelurile ce provoacă oxidarea”,
Secretarul de stat menționează că se va menține mereu o umiditate relativă de sub 40% pentru a nu exista coroziune și pentru a permite circulația pe pod în siguranță, în orice anotimp.
Podul peste Dunăre de la Brăila - datele contractului:
Lungime: Pod + Drum Brăila - Jijila (19 Km) , Drum legătură DN22 Smârdan Măcin (4,3 km)
Valoare contract de proiectare și execuție: 1,99 mld lei (fără TVA)
Valoare totală a investiției: 3,445,210,691.08 lei (din care fonduri europene nerambursabile în suma de 1,696,947,365.85 lei.)
Constructor: We Build (fost Astaldi - Italia) - IHI Infrastructure System (Japonia)
Contract semnat: 15.01.2018 (termene: 12 luni proiectare și 36 de luni execuție)
Lucrări începute: decembrie 2018 (autorizațiile de construire drumuri de legătură au venit abia în martie/mai 2021)
Stadiu fizic - întreg proiectul (iulie 2023): pod - 97% / drumuri - 80%
Iată declarațiile președintelui Klaus Iohanis:
Aceasta este cea mai amplă construcție ridicată în România în ultimele trei decenii și este al treilea pod ca mărime din Europa.
Îi felicit pe toți cei implicați în acest proiect de investiții pentru eforturile depuse și pentru rezultatul obținut.
Avem o nouă dovadă, cât se poate de puternică, a faptului că și în România, dacă există voință și seriozitate, se pot duce la capăt proiecte majore de infrastructură.
Mulțumiri speciale trebuie aduse si partenerilor italieni si japonez pentru implicarea și profesionalismul de care au dat dovadă.
Construcția aceasta este, cu certitudine, una dintre cele mai ambițioase inițiative de modernizare a infrastructurii de transport din România, realizată cu fonduri europene, cu expertiză internațională de referință și cu tehnologie de ultimă generație.
Fondurile europene constituie principala noastră sursă de modernizare a infrastructurii de transport. Faptul că finanțările destinate infrastructurii mari au cel mai mare grad de absorbție arată că s-a înțeles pe deplin importanța acestor proiecte.
Infrastructura de transport trebuie să rămână prioritatea zero a oricărui guvern, dar și a autorităților locale.
Podul care intră astăzi în circulație reprezintă un prim pas deosebit de important în atingerea unor obiective privind conectivitatea, fluidizarea traficului de tranzit și siguranța rutieră. Acest proiect reprezintă, totodată, măsura unei bune cooperări, deopotrivă naționale și internaționale.
Au mai avut intervenţii Preşedintele Senatului Nicolae Ciuca, Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, Premierul României, Marcel Ciolacu şi comisarul Europoean Adina Valean.
Aceasta este cea mai amplă construcție ridicată în România în ultimele trei decenii și este al treilea pod ca mărime din Europa.
Îi felicit pe toți cei implicați în acest proiect de investiții pentru eforturile depuse și pentru rezultatul obținut.
Avem o nouă dovadă, cât se poate de puternică, a faptului că și în România, dacă există voință și seriozitate, se pot duce la capăt proiecte majore de infrastructură.
Mulțumiri speciale trebuie aduse si partenerilor italieni si japonez pentru implicarea și profesionalismul de care au dat dovadă.
Construcția aceasta este, cu certitudine, una dintre cele mai ambițioase inițiative de modernizare a infrastructurii de transport din România, realizată cu fonduri europene, cu expertiză internațională de referință și cu tehnologie de ultimă generație.
Fondurile europene constituie principala noastră sursă de modernizare a infrastructurii de transport. Faptul că finanțările destinate infrastructurii mari au cel mai mare grad de absorbție arată că s-a înțeles pe deplin importanța acestor proiecte.
Infrastructura de transport trebuie să rămână prioritatea zero a oricărui guvern, dar și a autorităților locale.
Podul care intră astăzi în circulație reprezintă un prim pas deosebit de important în atingerea unor obiective privind conectivitatea, fluidizarea traficului de tranzit și siguranța rutieră. Acest proiect reprezintă, totodată, măsura unei bune cooperări, deopotrivă naționale și internaționale.
Au mai avut intervenţii Preşedintele Senatului Nicolae Ciuca, Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, Premierul României, Marcel Ciolacu şi comisarul Europoean Adina Valean.
