Prof.univ.dr. Mircea PERPELEA
De mare actualitate sunt acum susținerea proiectelor de integrare în mecanismele europene, utilizarea integrală a fondurilor europene care ne sunt puse la dispoziție numai în măsura în care știm să le obținem și să le utilizăm și bineînțeles dezvoltarea capacității mediului de afaceri românesc de a stimula și răsplăti creativitatea și seriozitatea celor care oferă pieței interne dar și exportului în UE și în toată lumea produse și servicii remarcabile. In acest context trebuie abordate și cererile agresive crescute pe logica șantajistă și absolut periculoasa a concluziei „să ne dați pentru că n-avem” stimulată de asocieri politice dubioase care n-au nicio legătură cu performanța economică reală.
De aceea, concluzia precisă că nu sunt resurse financiare pentru tot felul de creșteri salariale, de pensii, dar și de despăgubire în mediile lovite de dezastrele climatice (agricultura în primul rând) trebuie asociată și cu capacitatea imaginativă de a crea proiecte menite să producă resurse financiare cu precădere pentru cei care sunt capabili să obțină profit, să ramburseze credite, să furnizeze zonei fiscale impozitele cuvenite. Deci stimularea performanței, accelerarea sa reprezintă o țintă atât a mediului de afaceri cât și a administrațăiei naționale și locale. Statul, instituțiile publice pot și trebuie să asigure un cadru adecvat, dar nu să și creeze proiectele necesare. Este treaba investitorilor, a sistemului bancar, a managerilor. Si mai este și treaba sistemului de învățământ care trebuie să fie înaintea și nu la coada dezvoltării economice. Evident, stimularea creativității, a inventicii poate și trebuie să aparțină și statului, dar mediul privat, sistemul de învățământ și cercetare științifică, inclusiv universitățile și institutele private de cercetare științifică, pot și trebuie să contribuie la crearea și promoivarea unor soluții. Realizările unor specialiști români care au performat și performează în SUA, Germania, Franța, Italia, Spania, Belgia, Marea Britanie etc ar trebui asociate și cu realizări obținute în România, inclusiv printr-o posibilă și neceară asociere a lor cu mediul științific și de afaceri riomânesc.
Resurse financiare pentru realizarea acestor obiective există. Si nu e vorba doar de fondurile europene absolut remarcabile pe care trebuie să le utilizăm integral, ci și de banii oamenilor obișnuiiți care sunt depuși în bănci și adesea în loc să aducă dobânzi aduc pierderi prin tot felul de comisioane, astfel încât banii ținuți la ciorap au început să fie mai buni decât cei ținuți la bancă. Băncile trebuie să finanțeze la dobânzi rezonabile economia, să obțină profit dar să și ofere deponenților, proprietarilor de depozite bancare venituri care să depășească inflația.
România beneficiază totuși de un sistem bancar coerent și de o foarte bună implicare a Băncii Naționale a României în crearea siguranței necesare a sistemului financiar. Pornind de la această siguranță (de unde se naște precizia mediului financiar), creativitatea din business se poate dezvolta pe măsură ce profiturile reale stimulează exact acele idei care au avut succes. Erorile sunt totdeauna posibile, eșecurile sunt uneori inevitabile. De aceea, încercările trebuiesc realizate la o scară mai mică inițial și, în funcție, de rezultate, pot fi alese și utilizate exact cele care au reușit.
Evident, cunoaștere și promovarea rețetelor de succes sunt utile și uneori necesare. Deși, e firesc să se întâmple așa, cei care au găsit rețete de succes în afaceri nu sunt întotdeauna dornici să le împărtășească. Să nu uităm că în lumea economică reală există concurență și e bine ca fiecare performant să aibe rețeta sa. In acet fel, concurența va stimula creativitatea. Există, din păcate, în lupta concurențială, și cazuri când unii acționează astfel încât să-și distrugă concurenții pentru a rămâne ei cei mai buni indiferent cât de mediocri sunt. Din fericire, piața mondială devenind accesibilă cam pentru toată lumea, astfel de atitudini mai au succes doar prin câte un sat dar și în situații în care e vorba de câștigarea unor licitații în afaceri cu statul și unde intervine un uriaș factor de imaginație: corupția.
Promovarea succeselor și posibilitatea de a afla și eventual a aplica rețete de succes depind decisiv și de presa economică, de toate mijloacele de comunicare. Cu precizarea că ușurința cu care oricine poate face pe specialistul în invaziile de pe internet crează riscuri imense pentru cei care au naivitatea să urmeze astfel de sugestii. Presa economică serioasă, realizată în publicații print și on line, în emisiuni radio tv, are un rol important în deslusirea raporturilor dintre imaginație și precizie în economie. Cu condiția să fie serioasă și să nu promoveze confuzii între performanța reală și publicitate. Ceea ce e greu de realizat în condițiile în care cam toate veniturile obținute de presă provin din publicitate. Greu, dar nu imposibil. Si aici e cam ca peste tot: depinde de alegerile pe care le facem. Si cititorul e un alegător. Așa cum în politică poți greși dacă alegi pe cine nu trebuie și în documentare, în urmărirea presei de specialitate, a presei în general vei simți pe propăria piele dacă ai ales greșit.
Am deschis doar câteva direcții ale unui subiect complex care trebuie analizat atent și pus în discuție de mai mulți specialiști poate chair în cadrul unui simpozion pe această temă. Precis, voi continua acest demers. Imaginația de care se va bucura el va depinde și de potențialii parteneri de dialog dar și de cititorii acestui articol care au posibilitatea să devină coautori.
De mare actualitate sunt acum susținerea proiectelor de integrare în mecanismele europene, utilizarea integrală a fondurilor europene care ne sunt puse la dispoziție numai în măsura în care știm să le obținem și să le utilizăm și bineînțeles dezvoltarea capacității mediului de afaceri românesc de a stimula și răsplăti creativitatea și seriozitatea celor care oferă pieței interne dar și exportului în UE și în toată lumea produse și servicii remarcabile. In acest context trebuie abordate și cererile agresive crescute pe logica șantajistă și absolut periculoasa a concluziei „să ne dați pentru că n-avem” stimulată de asocieri politice dubioase care n-au nicio legătură cu performanța economică reală.
De aceea, concluzia precisă că nu sunt resurse financiare pentru tot felul de creșteri salariale, de pensii, dar și de despăgubire în mediile lovite de dezastrele climatice (agricultura în primul rând) trebuie asociată și cu capacitatea imaginativă de a crea proiecte menite să producă resurse financiare cu precădere pentru cei care sunt capabili să obțină profit, să ramburseze credite, să furnizeze zonei fiscale impozitele cuvenite. Deci stimularea performanței, accelerarea sa reprezintă o țintă atât a mediului de afaceri cât și a administrațăiei naționale și locale. Statul, instituțiile publice pot și trebuie să asigure un cadru adecvat, dar nu să și creeze proiectele necesare. Este treaba investitorilor, a sistemului bancar, a managerilor. Si mai este și treaba sistemului de învățământ care trebuie să fie înaintea și nu la coada dezvoltării economice. Evident, stimularea creativității, a inventicii poate și trebuie să aparțină și statului, dar mediul privat, sistemul de învățământ și cercetare științifică, inclusiv universitățile și institutele private de cercetare științifică, pot și trebuie să contribuie la crearea și promoivarea unor soluții. Realizările unor specialiști români care au performat și performează în SUA, Germania, Franța, Italia, Spania, Belgia, Marea Britanie etc ar trebui asociate și cu realizări obținute în România, inclusiv printr-o posibilă și neceară asociere a lor cu mediul științific și de afaceri riomânesc.
Resurse financiare pentru realizarea acestor obiective există. Si nu e vorba doar de fondurile europene absolut remarcabile pe care trebuie să le utilizăm integral, ci și de banii oamenilor obișnuiiți care sunt depuși în bănci și adesea în loc să aducă dobânzi aduc pierderi prin tot felul de comisioane, astfel încât banii ținuți la ciorap au început să fie mai buni decât cei ținuți la bancă. Băncile trebuie să finanțeze la dobânzi rezonabile economia, să obțină profit dar să și ofere deponenților, proprietarilor de depozite bancare venituri care să depășească inflația.
România beneficiază totuși de un sistem bancar coerent și de o foarte bună implicare a Băncii Naționale a României în crearea siguranței necesare a sistemului financiar. Pornind de la această siguranță (de unde se naște precizia mediului financiar), creativitatea din business se poate dezvolta pe măsură ce profiturile reale stimulează exact acele idei care au avut succes. Erorile sunt totdeauna posibile, eșecurile sunt uneori inevitabile. De aceea, încercările trebuiesc realizate la o scară mai mică inițial și, în funcție, de rezultate, pot fi alese și utilizate exact cele care au reușit.
Evident, cunoaștere și promovarea rețetelor de succes sunt utile și uneori necesare. Deși, e firesc să se întâmple așa, cei care au găsit rețete de succes în afaceri nu sunt întotdeauna dornici să le împărtășească. Să nu uităm că în lumea economică reală există concurență și e bine ca fiecare performant să aibe rețeta sa. In acet fel, concurența va stimula creativitatea. Există, din păcate, în lupta concurențială, și cazuri când unii acționează astfel încât să-și distrugă concurenții pentru a rămâne ei cei mai buni indiferent cât de mediocri sunt. Din fericire, piața mondială devenind accesibilă cam pentru toată lumea, astfel de atitudini mai au succes doar prin câte un sat dar și în situații în care e vorba de câștigarea unor licitații în afaceri cu statul și unde intervine un uriaș factor de imaginație: corupția.
Promovarea succeselor și posibilitatea de a afla și eventual a aplica rețete de succes depind decisiv și de presa economică, de toate mijloacele de comunicare. Cu precizarea că ușurința cu care oricine poate face pe specialistul în invaziile de pe internet crează riscuri imense pentru cei care au naivitatea să urmeze astfel de sugestii. Presa economică serioasă, realizată în publicații print și on line, în emisiuni radio tv, are un rol important în deslusirea raporturilor dintre imaginație și precizie în economie. Cu condiția să fie serioasă și să nu promoveze confuzii între performanța reală și publicitate. Ceea ce e greu de realizat în condițiile în care cam toate veniturile obținute de presă provin din publicitate. Greu, dar nu imposibil. Si aici e cam ca peste tot: depinde de alegerile pe care le facem. Si cititorul e un alegător. Așa cum în politică poți greși dacă alegi pe cine nu trebuie și în documentare, în urmărirea presei de specialitate, a presei în general vei simți pe propăria piele dacă ai ales greșit.
Am deschis doar câteva direcții ale unui subiect complex care trebuie analizat atent și pus în discuție de mai mulți specialiști poate chair în cadrul unui simpozion pe această temă. Precis, voi continua acest demers. Imaginația de care se va bucura el va depinde și de potențialii parteneri de dialog dar și de cititorii acestui articol care au posibilitatea să devină coautori.
Performanța în activitatea financiară implică un aparent paradox: precizie si imaginație
Mircea Perpelea
23 ianuarie 2024
Cu o experiență complexă (inginer, economist, profesor universitar, lider în administrația locală, diplomat, publicist consacrat și membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România), Mircea Perpelea a reușit și ca prefect al județului Valcea, si fiind Ambasador al României în Albania, apoi director la Banca Națională a României, în conducerea Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare si din nou la BNR, să realizeze și să promoveze activități financiare de succes care au reunit aparent paradoxal două calități: precizia și imaginația. Este motivul pentru care i-am solicitat să contureze câteva direcții de actualitate în contextul actual în care România se confruntă și politic și economic exact fie cu un exces de imaginație, absența preciziei incubând riscuri enorme, fie cu o precizie pur birocratică, incapabilă, în absența unei imaginațiii creative, să găsească și soluții nu doar explicații ale neputinței (Top Business)
Cu o experiență complexă (inginer, economist, profesor universitar, lider în administrația locală, diplomat, publicist consacrat și membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România), Mircea Perpelea a reușit și ca prefect al județului Valcea, si fiind Ambasador al României în Albania, apoi director la Banca Națională a României, în conducerea Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare si din nou la BNR, să realizeze și să promoveze activități financiare de succes care au reunit aparent paradoxal două calități: precizia și imaginația. Este motivul pentru care i-am solicitat să contureze câteva direcții de actualitate în contextul actual în care România se confruntă și politic și economic exact fie cu un exces de imaginație, absența preciziei incubând riscuri enorme, fie cu o precizie pur birocratică, incapabilă, în absența unei imaginațiii creative, să găsească și soluții nu doar explicații ale neputinței (Top Business)
