GALA PREMIILOR UZPR
- un eveniment susţinut şi de vinurile din Bănie -
- un eveniment susţinut şi de vinurile din Bănie -
10 iulie 2021
Am asistat la un eveniment emoționat, dedicat crețiilor membrilor UZPR - informații, comentarii şi analize transmise din întreaga lume, inclusiv din partea celor care, din diferite motive, și-au relocat domiciliul peste hotare, fără a uita care le este menirea, și care, și astăzi, continuă să contribuie la informarea corectă on-line, pe hârtie, prin știrile de la radio sau de la televiziune.
Un eveniment deosebit în care au alternat momente de cultură cu momentele premierii, informații despre cei premiați, splendide picturi pe nisip, și legăturile cu cei care se aflau peste hotare și care au primit recunoașterea muncii lor, în diplome și medalii, prin curieri.
Președintele UZPR, domnul Doru Dinu Glăvan, aistat de colectivul de conducere al acestei instituții, care a împlinit de curând 100 de ani de existență, a vorbit despre importanța coeziunii unui grup de profesioniși, adevărați creatori dar și formatori de opinii, mulțumind încă o dată tuturor colaboratorilor pentru realizarea unui asemenea spectacol, în cadrul căruia, cei selecționați de către un juriu de clasă au fost premiați pentru cărțile editate, articolele scrise, emisiunile realizate, pentru profesionalismul și corectitudinea de care au dat dovadă de-a lungul activității.
Ca orice eveniment, susținut de mai multe entități, printre care trebuie să aducem mulțumiri deosebite celor de la TVR , pentru deschidere și organizare, nu putea să lipsească Măria Sa, Vinul.
Anul acesta, cel care a decis să aducă un umil omagiu premianților Galei UZPR, a fost un mic producător din Oltenia, un iubitor de frumos și de istorie care-și dorește revitalizarea acelor plaiuri care, acum 600-700 de ani erau recunoscute ca fiind optime pentru plantarea viței de vie.
Zona face parte din străvechea Dacie, istoria sa mai recentă fiind atestată de la 1415 când se afla în proprietatea unui apropiat boier al lui Mircea cel Bătrân, fiind cumpărată apoi de către Domnitorul Radu Paisie care, la rândul său, o lasă moștenire Voievodului Pătrașcu cel Bun (tatăl lui Mihai Viteazul dintr-o altă relație conjugală). Pătrașcu cel Bun o lasă moștenire ficei sale, Maria, o jupâniță care nu agrea prea mult agricultura, iar moșia ajunge în final la fratele vitreg adică taman la Mihai Viteazul cel care i-a dat titulatura de Sat Domnesc, dorind prin această numire să aducă un omagiu tatălui său și să șteargă perioada neagră a urmașilor care au degradat și înstrăinat proprietatea.
Vatra acestui sat se afla pe Dealul Robului, denumire care se presupune că i-a fost dată în urma unei năvăliri otomane care s-ar fi soldat cu înrobirea populației aflată chiar la muncile viei. Anterior denumirii Dealul Robului, zona era cunoscută ca Plaiul cu vii.
Mihai Viteazul fortifică Mănăstirea Segarcea pentru a oferi loc de popas călătorilor pe drumul sării dar și pentru a feri populația de invazia otomană.
Domnitorul Radu Mihnea, la 1614, dăruiește satul Segarcea în proprietatea Patriarhiei Alexandriei.
Istoria este destul de lungă și întortochiată dar merită arătat, pe scurt evoluția acestei zone: documente de la 1700 atestă importanța viticolă printr-o scrisoare a fratelui lui Șerban Cantacuzino, care arăta că acest remarcabil centru viticol Segarcea nu era important doar ca întindere ci mai ales pentru calitatea vinurilor.
După mai bine de 150 de ani, pe la 1864, odată cu secularizarea averilor mănăstirești, satul Segarcea devine proprietatea a 411 familii, o parte a moșiei rămânând în proprietatea statului care apoi le înglobează în IAS Segarcea.
Ulterior familiile împropietărite cu vechile vii boierești, se “unesc” obligați de regimul de la acea vreme, în CAP Segarcea devenind un plai cu viile cele mai bătrâne din zonă.
Statul dăduse spre folosință 12 Domenii către Casa Regală a României, pentru utilizare în vederea întreținerii membrilor săi. Așa ajunsese ceea ce xavea să devină IAS Segarcea să fie utilizat de către Casa Regală a Romîniei, iar după 1989 să fie achiziționat de către oameni întreprinzători care continuă și ei tradiția vinurilor din Oltenia.
CAP-ul în schimb este partea cu care au fost reîmpropietăriți țăranii din zonă, după ’89, iar un ha de vie revine și numitului Daniel Spiridon, mare iubitor de vinuri de calitate. Reușește să convingă vecinii să-i vândă hectarele pe care le aveau și astfel ajunge la 100 de ha de vie, proprietate care este vecină cu Domeniul Coroanei. De aici încep mici “aventuri” pentru dezvoltare dar el nu se dă bătut și în afara Craiovei, pe dealul Crovna, achiziționează alte 35 de ha aflate într-o zonă spectaculoasă din punct de vedere al terroir-ului, al orientării către sud și al pădurilor din vecinătate. Satul Crovna este dăruit la 1522 de către Domnitorul Radu de la Afumați spătarului Dragu, pentru curajul de care a dat dovadă în bătălia de la Rucăr împotriva otomanilor.
Astfel că, de un hectar de vie, multă muncă (și mulți bani desigur) astăzi prinde viață un nou domeniu viticol cu două plaiuri excelente, aflate în Regiunea Oltenia:
DOMENIILE BĂNIEI.
Realizând replantările din Segarcea cu aceleași corzi care au fost obținute din vechile vii, investițiile în plantația de la Crovna, investițiile din cramă fără de care nu poți închide cercul producătorului de vin, Domeniile Băniei încep să prindă viață, să producă vinuri de calitate, iar calitatea proprietarului se vede și din susținerea unor evenimente precum cel la care am asistat și care m-a încântat prin precizia organizării, eleganța evenimentului, frumusețea desfășurării și a premiilor oferite celor care au fost nominalizați de un juriu foarte competent și riguros.
Mulțumesc domnului președinte D.D.Glăvan pentru invitație, tuturor celor care m-au recomandat, domnului Constantin Dumitru în primul rând, cel care mă onorează cu prietenia sa, și nu în ultimul rând domnului Daniel Spiridon, proprietarul Domeniilor Băniei pentru susținere și oportunitatea de a-mi arăta priceperea în mica parte de pregătire a evenimentului.
Marian Timofti
Presedintele Federatiei Nationale a Degustatorilor Autorizati
Am asistat la un eveniment emoționat, dedicat crețiilor membrilor UZPR - informații, comentarii şi analize transmise din întreaga lume, inclusiv din partea celor care, din diferite motive, și-au relocat domiciliul peste hotare, fără a uita care le este menirea, și care, și astăzi, continuă să contribuie la informarea corectă on-line, pe hârtie, prin știrile de la radio sau de la televiziune.
Un eveniment deosebit în care au alternat momente de cultură cu momentele premierii, informații despre cei premiați, splendide picturi pe nisip, și legăturile cu cei care se aflau peste hotare și care au primit recunoașterea muncii lor, în diplome și medalii, prin curieri.
Președintele UZPR, domnul Doru Dinu Glăvan, aistat de colectivul de conducere al acestei instituții, care a împlinit de curând 100 de ani de existență, a vorbit despre importanța coeziunii unui grup de profesioniși, adevărați creatori dar și formatori de opinii, mulțumind încă o dată tuturor colaboratorilor pentru realizarea unui asemenea spectacol, în cadrul căruia, cei selecționați de către un juriu de clasă au fost premiați pentru cărțile editate, articolele scrise, emisiunile realizate, pentru profesionalismul și corectitudinea de care au dat dovadă de-a lungul activității.
Ca orice eveniment, susținut de mai multe entități, printre care trebuie să aducem mulțumiri deosebite celor de la TVR , pentru deschidere și organizare, nu putea să lipsească Măria Sa, Vinul.
Anul acesta, cel care a decis să aducă un umil omagiu premianților Galei UZPR, a fost un mic producător din Oltenia, un iubitor de frumos și de istorie care-și dorește revitalizarea acelor plaiuri care, acum 600-700 de ani erau recunoscute ca fiind optime pentru plantarea viței de vie.
Zona face parte din străvechea Dacie, istoria sa mai recentă fiind atestată de la 1415 când se afla în proprietatea unui apropiat boier al lui Mircea cel Bătrân, fiind cumpărată apoi de către Domnitorul Radu Paisie care, la rândul său, o lasă moștenire Voievodului Pătrașcu cel Bun (tatăl lui Mihai Viteazul dintr-o altă relație conjugală). Pătrașcu cel Bun o lasă moștenire ficei sale, Maria, o jupâniță care nu agrea prea mult agricultura, iar moșia ajunge în final la fratele vitreg adică taman la Mihai Viteazul cel care i-a dat titulatura de Sat Domnesc, dorind prin această numire să aducă un omagiu tatălui său și să șteargă perioada neagră a urmașilor care au degradat și înstrăinat proprietatea.
Vatra acestui sat se afla pe Dealul Robului, denumire care se presupune că i-a fost dată în urma unei năvăliri otomane care s-ar fi soldat cu înrobirea populației aflată chiar la muncile viei. Anterior denumirii Dealul Robului, zona era cunoscută ca Plaiul cu vii.
Mihai Viteazul fortifică Mănăstirea Segarcea pentru a oferi loc de popas călătorilor pe drumul sării dar și pentru a feri populația de invazia otomană.
Domnitorul Radu Mihnea, la 1614, dăruiește satul Segarcea în proprietatea Patriarhiei Alexandriei.
Istoria este destul de lungă și întortochiată dar merită arătat, pe scurt evoluția acestei zone: documente de la 1700 atestă importanța viticolă printr-o scrisoare a fratelui lui Șerban Cantacuzino, care arăta că acest remarcabil centru viticol Segarcea nu era important doar ca întindere ci mai ales pentru calitatea vinurilor.
După mai bine de 150 de ani, pe la 1864, odată cu secularizarea averilor mănăstirești, satul Segarcea devine proprietatea a 411 familii, o parte a moșiei rămânând în proprietatea statului care apoi le înglobează în IAS Segarcea.
Ulterior familiile împropietărite cu vechile vii boierești, se “unesc” obligați de regimul de la acea vreme, în CAP Segarcea devenind un plai cu viile cele mai bătrâne din zonă.
Statul dăduse spre folosință 12 Domenii către Casa Regală a României, pentru utilizare în vederea întreținerii membrilor săi. Așa ajunsese ceea ce xavea să devină IAS Segarcea să fie utilizat de către Casa Regală a Romîniei, iar după 1989 să fie achiziționat de către oameni întreprinzători care continuă și ei tradiția vinurilor din Oltenia.
CAP-ul în schimb este partea cu care au fost reîmpropietăriți țăranii din zonă, după ’89, iar un ha de vie revine și numitului Daniel Spiridon, mare iubitor de vinuri de calitate. Reușește să convingă vecinii să-i vândă hectarele pe care le aveau și astfel ajunge la 100 de ha de vie, proprietate care este vecină cu Domeniul Coroanei. De aici încep mici “aventuri” pentru dezvoltare dar el nu se dă bătut și în afara Craiovei, pe dealul Crovna, achiziționează alte 35 de ha aflate într-o zonă spectaculoasă din punct de vedere al terroir-ului, al orientării către sud și al pădurilor din vecinătate. Satul Crovna este dăruit la 1522 de către Domnitorul Radu de la Afumați spătarului Dragu, pentru curajul de care a dat dovadă în bătălia de la Rucăr împotriva otomanilor.
Astfel că, de un hectar de vie, multă muncă (și mulți bani desigur) astăzi prinde viață un nou domeniu viticol cu două plaiuri excelente, aflate în Regiunea Oltenia:
DOMENIILE BĂNIEI.
Realizând replantările din Segarcea cu aceleași corzi care au fost obținute din vechile vii, investițiile în plantația de la Crovna, investițiile din cramă fără de care nu poți închide cercul producătorului de vin, Domeniile Băniei încep să prindă viață, să producă vinuri de calitate, iar calitatea proprietarului se vede și din susținerea unor evenimente precum cel la care am asistat și care m-a încântat prin precizia organizării, eleganța evenimentului, frumusețea desfășurării și a premiilor oferite celor care au fost nominalizați de un juriu foarte competent și riguros.
Mulțumesc domnului președinte D.D.Glăvan pentru invitație, tuturor celor care m-au recomandat, domnului Constantin Dumitru în primul rând, cel care mă onorează cu prietenia sa, și nu în ultimul rând domnului Daniel Spiridon, proprietarul Domeniilor Băniei pentru susținere și oportunitatea de a-mi arăta priceperea în mica parte de pregătire a evenimentului.
Marian Timofti
Presedintele Federatiei Nationale a Degustatorilor Autorizati
