11 noiembrie
Tradiția viticolă datează pe teritoriul Serbiei de peste 17 secole, Marcus Aurelius Probus fiind cel care a instituit legea ca viile să fie plantate pe tot teritoriul țării. Viile din Serbia, mai cu seamă cele din zona muntelui Fruska Gora sunt supranumite și “viile celor doi sori”: o dată soarele care încălzește viile în mod natural și, ulterior, reflexia razelor soarelui din Dunare. În zona muntelui Fruska Gora sunt vinuri care au în compoziție peste 30 de ingrediente, printre care diferite ierburi de pe munte dar există și multe rețete “secrete”.
Cu peste 420 de producatori de vin, Serbia își adjudecă o poziție importantă în materie de reușită în zona balcanilor. Conform Jelena Staikovic - PR Manager Vizit Belgrade - “turismul viticol este într-o continuă expanisune. Locuitorii Serbiei sunt tot mai interesați de această nișă a turismului. O ințiativă a Serbiei în parteneriat cu Macedonia de Nord și Albania - Open Balkans - își propune să contribuie la potențialul de dezvoltare turistică din zonă, având ca scop fructificarea econmiei celor trei state și îmbunătățirea relațiilor bilaterale”. Ca o consecință a acestei ințiative, “Wine Vision” by Open Balkans” - salonul de vinuri ce reunește producători de vinuri renumiți ai celor trei țări, a avut loc la Belgrad în perioada 1-4- septembrie 2022. Scopul evenimentului a fost acela de a aduna sub aceeași cupolă comorile gastronomice, culturale și viticole ale zonei balcanilor. Alături de degustarile de vinuri, vizitatorii au avut ocazia să ia parte la diferite master class-uri și workshop-uri despre vinurile zonei, precum și să deguste preparate gourmet, atent pregătite de cei mai pricepuți chefi. Mozaicul de arome, savori, varietăți și terroir-uri speciale, a atras oenologi eminenți, experti în vinuri și sommelieri de renume.
Caroline Gilby, Master of Wine este de părere că asistăm la o renaștere a soiului “prokupac”, acesta fiind “emblematic pentru Serbia”. Vinul este indisolubil legat de tradiție în Serbia iar “diversitatea” este cuvântul cheie în definirea vinurilor acestei țări. De la nord la sud, viile din Serbia alternează prin reliefuri diferite, zone climatice, terroir-uri, soiuri de struguri și tradiții viticole, ca în puține alte locuri în lume.
După o lungă perioadă de turbulențe istorice (phyloxera și alte crize sociale) care au afecatat țara atât din punct de vedere economic, cât și al dezvoltării viticole, Serbia pășește în secolul 21 ca o țară dinamică și cu un potențial rapid de dezvoltare. În prezent există peste 120.000 de viticultori ale căror vii însumează peste 22.000 de hectare de viță de vie. Cu toate acestea, Serbia produce doar o tremie din vinul pe care îl consumă anual, ceea ce face ca piața de vinuri să fie deschisă către schimburi din toate zonele lumii. Aceasta situație dă ocazia producătorilor de vinuri să se concentreze pe calitatea vinurilor, fie că vorbim de soiuri autentice sau internaționale. Multiplele medalii obținute în cadrul diverselor concursuri de vinuri de talie mondială, sunt tot mai des întâlnite când vorbim de vinurile sârbești.
Soiuri reprezentative sârbesti:
Prokupac
Soi emblematic al Serbiei, fiind cel mai raspândit în viile din partea centrală a țării, în urmă cu un secol. În a doua jumătate a secolului trecut, supraviețuirea sa se afla sub semnul întrebării deoarece caracteristicile acestuia nu păreau să se adapteze producției industriale de vinuri. De aproximativ două decenii, asistăm la o renaștere a soiului care acum se alatură varietăților internaționale de renume. Cu un corp și tanini medii, soiul este foarte ușor de recunoscut și de îndrăgit.
Skadarka
Este plantat adesea alături de Prokupac, fiind inainte de Phyloxeră cel mai răspândit soi din muntele Fruska Gora. Din acest soi se produc vinuri cu nuanțe de afine și note de pământ, tanini delicati și culoare plăcută.
Probus
Este un soi produs din încrucișarea soiurilor Skadarka cu Cabernet Sauvignon și pare a fi asul din mânecă plantat în zona muntelui Fruska Gora și care a ajuns la o popularitate excepțională. Din acest soi se produc vinuri de o culoare intensă cu note de afine, coacaze negre și mure. Vinurile sunt corpolente și potrivite pentru Învechire.
Tradiția viticolă datează pe teritoriul Serbiei de peste 17 secole, Marcus Aurelius Probus fiind cel care a instituit legea ca viile să fie plantate pe tot teritoriul țării. Viile din Serbia, mai cu seamă cele din zona muntelui Fruska Gora sunt supranumite și “viile celor doi sori”: o dată soarele care încălzește viile în mod natural și, ulterior, reflexia razelor soarelui din Dunare. În zona muntelui Fruska Gora sunt vinuri care au în compoziție peste 30 de ingrediente, printre care diferite ierburi de pe munte dar există și multe rețete “secrete”.
Cu peste 420 de producatori de vin, Serbia își adjudecă o poziție importantă în materie de reușită în zona balcanilor. Conform Jelena Staikovic - PR Manager Vizit Belgrade - “turismul viticol este într-o continuă expanisune. Locuitorii Serbiei sunt tot mai interesați de această nișă a turismului. O ințiativă a Serbiei în parteneriat cu Macedonia de Nord și Albania - Open Balkans - își propune să contribuie la potențialul de dezvoltare turistică din zonă, având ca scop fructificarea econmiei celor trei state și îmbunătățirea relațiilor bilaterale”. Ca o consecință a acestei ințiative, “Wine Vision” by Open Balkans” - salonul de vinuri ce reunește producători de vinuri renumiți ai celor trei țări, a avut loc la Belgrad în perioada 1-4- septembrie 2022. Scopul evenimentului a fost acela de a aduna sub aceeași cupolă comorile gastronomice, culturale și viticole ale zonei balcanilor. Alături de degustarile de vinuri, vizitatorii au avut ocazia să ia parte la diferite master class-uri și workshop-uri despre vinurile zonei, precum și să deguste preparate gourmet, atent pregătite de cei mai pricepuți chefi. Mozaicul de arome, savori, varietăți și terroir-uri speciale, a atras oenologi eminenți, experti în vinuri și sommelieri de renume.
Caroline Gilby, Master of Wine este de părere că asistăm la o renaștere a soiului “prokupac”, acesta fiind “emblematic pentru Serbia”. Vinul este indisolubil legat de tradiție în Serbia iar “diversitatea” este cuvântul cheie în definirea vinurilor acestei țări. De la nord la sud, viile din Serbia alternează prin reliefuri diferite, zone climatice, terroir-uri, soiuri de struguri și tradiții viticole, ca în puține alte locuri în lume.
După o lungă perioadă de turbulențe istorice (phyloxera și alte crize sociale) care au afecatat țara atât din punct de vedere economic, cât și al dezvoltării viticole, Serbia pășește în secolul 21 ca o țară dinamică și cu un potențial rapid de dezvoltare. În prezent există peste 120.000 de viticultori ale căror vii însumează peste 22.000 de hectare de viță de vie. Cu toate acestea, Serbia produce doar o tremie din vinul pe care îl consumă anual, ceea ce face ca piața de vinuri să fie deschisă către schimburi din toate zonele lumii. Aceasta situație dă ocazia producătorilor de vinuri să se concentreze pe calitatea vinurilor, fie că vorbim de soiuri autentice sau internaționale. Multiplele medalii obținute în cadrul diverselor concursuri de vinuri de talie mondială, sunt tot mai des întâlnite când vorbim de vinurile sârbești.
Soiuri reprezentative sârbesti:
Prokupac
Soi emblematic al Serbiei, fiind cel mai raspândit în viile din partea centrală a țării, în urmă cu un secol. În a doua jumătate a secolului trecut, supraviețuirea sa se afla sub semnul întrebării deoarece caracteristicile acestuia nu păreau să se adapteze producției industriale de vinuri. De aproximativ două decenii, asistăm la o renaștere a soiului care acum se alatură varietăților internaționale de renume. Cu un corp și tanini medii, soiul este foarte ușor de recunoscut și de îndrăgit.
Skadarka
Este plantat adesea alături de Prokupac, fiind inainte de Phyloxeră cel mai răspândit soi din muntele Fruska Gora. Din acest soi se produc vinuri cu nuanțe de afine și note de pământ, tanini delicati și culoare plăcută.
Probus
Este un soi produs din încrucișarea soiurilor Skadarka cu Cabernet Sauvignon și pare a fi asul din mânecă plantat în zona muntelui Fruska Gora și care a ajuns la o popularitate excepțională. Din acest soi se produc vinuri de o culoare intensă cu note de afine, coacaze negre și mure. Vinurile sunt corpolente și potrivite pentru Învechire.
Vinurile și gastronomia Serbiei - factori cheie în performanța turistică la nivel național
Wine-Vision---Open Balkans
.jpg "Crama Tarpos")
Crama Tarpos
Branza de capra in crusta de malai
Friptura de porc cu dressing de ananas
Restaurant Bernet Villa
Tartar-Restaurant Endorfin
Morava
Soi produs la Institutul de Viticultură din Sremski Karlovic, arată potențial extraordinar pentru producerea vinurilor albe, cu note florale și citrice, potrivit pentru productia ecologică.
Smederevka
Acesta este un soi foarte vechi, răspândit în general în centrul Serbiei și împrejurimile Belgradului. Provenind din soiul Sitna Belina, este alăturat de Chardonnay și Furmint și produce vinuri seci delicate, cu arome florale și citrice și adesea cu note minerale.
Tamjanika
Varietate de struguri raspandită la nivel global dar și în Serbia și alte țări balcanice și zona Mediteranei și a Europei de Est. Este perceput ca un soi local, întrucat se află pe teritoriul Serbiei de foarte multe secole, poate chiar milenii. Acest soi este sec, floral și răcoritor.
Grasac
Cel mai răspândit soi din Serbia, ocupând 1/6 din suprafața totală cultivată, adânc înrădăcinat în tradiția locală, un soi foarte versatile, din care se pot produce atât vinuri seci cât și dulci, spumante sau vinuri învechite în baricuuri de lemn.
Gastronomia autentică sârbească, la care se adaugă și preparate din bucataria internațională, se alătură vinurilor reprezentative, pentru a desăvârși savoarea ținutului din Balcani. Așezarea geografică a țării, între estul și vestul Europei, a creat o cultură culinară puternică și variată, în care abundă influențele grecești, turcești și maghiare. Bucătăria sârbească include nenumărate varietăți de arome și mirosuri, care combină tot ce are mai bun de oferit această regiune balcanică. Veți găsi un amestec unic de influențe din Orientul Mijlociu și din Europa, care are ca rezultat o bucătărie consistentă, cu un echilibru complex de carne, legume, pâine, brânzeturi și produse de patiserie delicioase. Prin urmare, o fuziune a diferitelor stiluri de gătit ce creează o masă sârbească bogată și originală, care oferă gusturi de neuitat.
Preparate culinare ce trebuie încercate:
Pleskavica
Este un preparat la grătar, constând dintr-un amestec de carne condimentată de porc, vită și miel. Este unul dintre preparatele naționale ale Serbiei și este foarte popular în țările vecine din Balcani și fosta Iugoslavie: Bosnia și Herțegovina, Croația și Muntenegru.
Ajvar
Ajvarul sârbesc este similar cu zacusca românească, un preparat facut în principal din ardei grasi roșii și vinete. Este originar din Balcani și din sud-estul Europei. În Serbia, Ajvar este adesea savurat cu pâine sârbească, cum ar fi lepinja sau pogača, însă, îl vei găsi servit și ca garnitură cu carne sau pește la grătar.
Punjene Paprike
Cuvântul punjen se referă la ceva care este umplut, așa că punjene paprika înseamnă „ardei umplut”. Este un tip de dolma - o familie de feluri de mâncare din legume umplute, populare în multe țări din Balcani, Caucazul de Sud, Asia Centrală și Levant. Acest preparat este un tip de dolma făcută cu ardei dulci scobiți, umpluți cu orez, carne și alte ingrediente. Ardeii umpluți sunt gătiți și serviți într-un sos făcut cu pastă de roșii, ceapă, ulei de măsline și condimente. Preparatul este un fel de mâncare sârbesc delicios, care poate fi savurat ca garnitură sau fel principal, adesea cu o garnitură de cartofi fierți.
Sarma
Sarmaua sârbească este, în mare parte, identică cu cea românească - o formă de dolma făcută cu ingrediente similare dar, în loc să fie umplute în legume scobite, ingredientele sunt învelite în frunze de viță de vie sau varză murate și apoi gătite peste varză murată.
Ćevapčići
Acest tip de cârnați din carne tocată la grătar, este foarte similar cu mititeii românești. Rețetele variază, dar de obicei este preparat dintr-un amestec de carne de vită, miel, oaie și porc, asezonat cu usturoi, boia de ardei, piper negru și sare. Amestecul de carne puternic condimentat este modelat în cârnați mici și apoi este pus la grătar la flacără deschisă. Cârnații pot fi, de asemenea, umpluți în turtă lepinja și mâncați ca un sandviș.
Arta culinară sârbească prezintă numeroase similitudini cu cea românească iar pentru a putea face față unui asemenea festin, e nevoie de ceva care să deschidă apetitul. Nimic mai potrivit decat Rakija, băutura națională a Serbiei și a multor alte țări din Balcani. Este un termen colectiv folosit pentru a descrie o familie de băuturi spirtoase de fructe sau brandy popular, în întreaga regiune. Rakija sârbească vine în multe sortimente de fructe diferite, cum ar fi caise, struguri, banane, piersici, mere, pere, cireșe și smochine. Poate conține chiar și alte ingrediente, cum ar fi nuci, ierburi și miere, iar cea mai populară versiune este sljivovica, un tip de rakija făcut cu prune. Este produs atat la nivel commercial, cat și in cadrul multor gospodarii - hand made - și conține, de obicei, aproximativ 40-50% alcool. Practic, rakija nu se deosebeste aproape cu nimic de țuica românească.
Recomandări restaurante și crame din Serbia
Zona Vojvodina este o zonă culinară specială, unde timpul se scurge lent iar mâncarea e savurată pe îndelete. O adevărată desfătare a simțurilor. De asemenea, localități precum Vranjska Banja, unde se pot savura ape minerale îmbuteliate din izvoarele din zonă, ce oferă o varietate îmbelșugată culinară, și Kopaonik - cel mai mare resort de ski din Serbia - ce surprinde prin oferta de vinuri și preparate culinare atent pregătite, mărturisesc pasiunea sârbilor pentru gastronomie.
Crama Tarpoš
O unitate deosebită cu preparate culinare absolut delicioase, servite impecabil. La cramă se produc aproximativ 5000 de sticle de vin anual. Vinul este de înaltă calitate, deși nu au soiuri specific sârbești. Merlot, Chardonnay, Shiraz sunt varietățile oferite de cramă.
Restaurantul Saran din Belgrad
Atmosfera specifică restaurantelor sârbești este nelipsită la restaurantul Saran. Lăutarii localului știu cum să întrețină petrecerea și să te facă să te simți bine. Desigur, meniul este mai mult decât îmbietor iar selecția de vinuri impresionantă. Aici se poate servi un preparat interesant și delicios: tocănită de pește cu prune. Putin spus delicios.
Restaurant Endorfin - Belgrad
Endorfine poate fi aventura culinară de care ai nevoie. Situat într-o zonă relativ linistită, aproape de centru, Endorfine propune preparate fusion dar și clasice, din bucătăria mondială. Au o selecție impreionantă de sortimente de bere - tot ce e nevoie pentru a-ți activa endorfinele.
Restaurant Bermet Villa - Sremski Karlovci
Restaurantul Bernet Villa este slăbiciunea oricărui gurmand. De la pâinea proaspătă, pâna la găluștele cu prune, totul este la superlativ.
Restaurant Veliki - Novi Sad
Meniul împletește bucătăriile din Germania, Austria, Ungaria, Slovacia și, în mod natural, Serbia, precum și gastronomia altor comunități etnice care trăiesc în regiuna Vojvodina de secole.
Astfel, cu o varietate uluitoare de vinuri și preparate gastronomice tradiționale și internaționale, Serbia poate concura cu orice stat la categoria “Țara în care se manancă cel mai bine”. De altfel, în Belgrad sunt numeroase restaurante cu chefi decorati cu stele Michelin. Desigur, ospitalitatea localnicilor accentuează calitățile vinurilor și mâncărurilor sârbești atât de savuroase.
Diana Dumitru
Soi produs la Institutul de Viticultură din Sremski Karlovic, arată potențial extraordinar pentru producerea vinurilor albe, cu note florale și citrice, potrivit pentru productia ecologică.
Smederevka
Acesta este un soi foarte vechi, răspândit în general în centrul Serbiei și împrejurimile Belgradului. Provenind din soiul Sitna Belina, este alăturat de Chardonnay și Furmint și produce vinuri seci delicate, cu arome florale și citrice și adesea cu note minerale.
Tamjanika
Varietate de struguri raspandită la nivel global dar și în Serbia și alte țări balcanice și zona Mediteranei și a Europei de Est. Este perceput ca un soi local, întrucat se află pe teritoriul Serbiei de foarte multe secole, poate chiar milenii. Acest soi este sec, floral și răcoritor.
Grasac
Cel mai răspândit soi din Serbia, ocupând 1/6 din suprafața totală cultivată, adânc înrădăcinat în tradiția locală, un soi foarte versatile, din care se pot produce atât vinuri seci cât și dulci, spumante sau vinuri învechite în baricuuri de lemn.
Gastronomia autentică sârbească, la care se adaugă și preparate din bucataria internațională, se alătură vinurilor reprezentative, pentru a desăvârși savoarea ținutului din Balcani. Așezarea geografică a țării, între estul și vestul Europei, a creat o cultură culinară puternică și variată, în care abundă influențele grecești, turcești și maghiare. Bucătăria sârbească include nenumărate varietăți de arome și mirosuri, care combină tot ce are mai bun de oferit această regiune balcanică. Veți găsi un amestec unic de influențe din Orientul Mijlociu și din Europa, care are ca rezultat o bucătărie consistentă, cu un echilibru complex de carne, legume, pâine, brânzeturi și produse de patiserie delicioase. Prin urmare, o fuziune a diferitelor stiluri de gătit ce creează o masă sârbească bogată și originală, care oferă gusturi de neuitat.
Preparate culinare ce trebuie încercate:
Pleskavica
Este un preparat la grătar, constând dintr-un amestec de carne condimentată de porc, vită și miel. Este unul dintre preparatele naționale ale Serbiei și este foarte popular în țările vecine din Balcani și fosta Iugoslavie: Bosnia și Herțegovina, Croația și Muntenegru.
Ajvar
Ajvarul sârbesc este similar cu zacusca românească, un preparat facut în principal din ardei grasi roșii și vinete. Este originar din Balcani și din sud-estul Europei. În Serbia, Ajvar este adesea savurat cu pâine sârbească, cum ar fi lepinja sau pogača, însă, îl vei găsi servit și ca garnitură cu carne sau pește la grătar.
Punjene Paprike
Cuvântul punjen se referă la ceva care este umplut, așa că punjene paprika înseamnă „ardei umplut”. Este un tip de dolma - o familie de feluri de mâncare din legume umplute, populare în multe țări din Balcani, Caucazul de Sud, Asia Centrală și Levant. Acest preparat este un tip de dolma făcută cu ardei dulci scobiți, umpluți cu orez, carne și alte ingrediente. Ardeii umpluți sunt gătiți și serviți într-un sos făcut cu pastă de roșii, ceapă, ulei de măsline și condimente. Preparatul este un fel de mâncare sârbesc delicios, care poate fi savurat ca garnitură sau fel principal, adesea cu o garnitură de cartofi fierți.
Sarma
Sarmaua sârbească este, în mare parte, identică cu cea românească - o formă de dolma făcută cu ingrediente similare dar, în loc să fie umplute în legume scobite, ingredientele sunt învelite în frunze de viță de vie sau varză murate și apoi gătite peste varză murată.
Ćevapčići
Acest tip de cârnați din carne tocată la grătar, este foarte similar cu mititeii românești. Rețetele variază, dar de obicei este preparat dintr-un amestec de carne de vită, miel, oaie și porc, asezonat cu usturoi, boia de ardei, piper negru și sare. Amestecul de carne puternic condimentat este modelat în cârnați mici și apoi este pus la grătar la flacără deschisă. Cârnații pot fi, de asemenea, umpluți în turtă lepinja și mâncați ca un sandviș.
Arta culinară sârbească prezintă numeroase similitudini cu cea românească iar pentru a putea face față unui asemenea festin, e nevoie de ceva care să deschidă apetitul. Nimic mai potrivit decat Rakija, băutura națională a Serbiei și a multor alte țări din Balcani. Este un termen colectiv folosit pentru a descrie o familie de băuturi spirtoase de fructe sau brandy popular, în întreaga regiune. Rakija sârbească vine în multe sortimente de fructe diferite, cum ar fi caise, struguri, banane, piersici, mere, pere, cireșe și smochine. Poate conține chiar și alte ingrediente, cum ar fi nuci, ierburi și miere, iar cea mai populară versiune este sljivovica, un tip de rakija făcut cu prune. Este produs atat la nivel commercial, cat și in cadrul multor gospodarii - hand made - și conține, de obicei, aproximativ 40-50% alcool. Practic, rakija nu se deosebeste aproape cu nimic de țuica românească.
Recomandări restaurante și crame din Serbia
Zona Vojvodina este o zonă culinară specială, unde timpul se scurge lent iar mâncarea e savurată pe îndelete. O adevărată desfătare a simțurilor. De asemenea, localități precum Vranjska Banja, unde se pot savura ape minerale îmbuteliate din izvoarele din zonă, ce oferă o varietate îmbelșugată culinară, și Kopaonik - cel mai mare resort de ski din Serbia - ce surprinde prin oferta de vinuri și preparate culinare atent pregătite, mărturisesc pasiunea sârbilor pentru gastronomie.
Crama Tarpoš
O unitate deosebită cu preparate culinare absolut delicioase, servite impecabil. La cramă se produc aproximativ 5000 de sticle de vin anual. Vinul este de înaltă calitate, deși nu au soiuri specific sârbești. Merlot, Chardonnay, Shiraz sunt varietățile oferite de cramă.
Restaurantul Saran din Belgrad
Atmosfera specifică restaurantelor sârbești este nelipsită la restaurantul Saran. Lăutarii localului știu cum să întrețină petrecerea și să te facă să te simți bine. Desigur, meniul este mai mult decât îmbietor iar selecția de vinuri impresionantă. Aici se poate servi un preparat interesant și delicios: tocănită de pește cu prune. Putin spus delicios.
Restaurant Endorfin - Belgrad
Endorfine poate fi aventura culinară de care ai nevoie. Situat într-o zonă relativ linistită, aproape de centru, Endorfine propune preparate fusion dar și clasice, din bucătăria mondială. Au o selecție impreionantă de sortimente de bere - tot ce e nevoie pentru a-ți activa endorfinele.
Restaurant Bermet Villa - Sremski Karlovci
Restaurantul Bernet Villa este slăbiciunea oricărui gurmand. De la pâinea proaspătă, pâna la găluștele cu prune, totul este la superlativ.
Restaurant Veliki - Novi Sad
Meniul împletește bucătăriile din Germania, Austria, Ungaria, Slovacia și, în mod natural, Serbia, precum și gastronomia altor comunități etnice care trăiesc în regiuna Vojvodina de secole.
Astfel, cu o varietate uluitoare de vinuri și preparate gastronomice tradiționale și internaționale, Serbia poate concura cu orice stat la categoria “Țara în care se manancă cel mai bine”. De altfel, în Belgrad sunt numeroase restaurante cu chefi decorati cu stele Michelin. Desigur, ospitalitatea localnicilor accentuează calitățile vinurilor și mâncărurilor sârbești atât de savuroase.
Diana Dumitru
