FNDA: Primul CONCURS NAȚIONAL DE BRÂNZETURI
- interviu cu Marian Timofti, președintele Federației Naționale a Degustătorilor Autorizați
- interviu cu Marian Timofti, președintele Federației Naționale a Degustătorilor Autorizați
17 mai 2024
Ce are loc la sediul FNDA?
Are loc primul CONCURS NAȚIONAL DE BRÂNZETURI, un concurs organizat de către federația noastră, care a avut inițiativa de a aduce în România una dintre cele mai vechi școli de degustători de brânză, ONAF pentru a instrui membrii FNDA (Federația Națională a Degustătorilor Autorizați), producătorii de brânză și alți specialiști din domeniul lactatelor.
Am menționat aici producătorii, deorece noi am lansat invitația către toți producătorii de brânză din România, de a trimite oamenii din staff-ul dumnealor la curs, pentru a avea cât mai mulți profesioniști competenți să aprecieze produsele românești.
Deocamdată, puțini producători și-au trimis reprezentanți sau au venit personal, la acest curs.
Cu cine ați jurizat acum?
În acest moment, avem un juriu compus din reprezentantul unui producător, de specialiști acreditați de școala susmenționată, din analiști senzoriali și ne bucurăm de prezența directorului general ICA (Institutul de Cercetări Alimentare), toți coordonați de către un doctor-inginer în chimie alimentară, care este și președinte de juriu, dna. Dana Pop.
Cu sprijinul sponsorilor și al partenerilor, am reușit să organizăm acest concurs, în sala pusă la dispoziție de către LAPAR (Liga Asociatiilor Producătorilor Agricoli din România), sală care se află în clădirea ASAS, punct de lucru și pentru FNDA.
Tot cu sprijinul partenerului IPPU (firmă de clasă care produce etichete, role, medalii etc), am creat medaliile pe care le vor primi câștigătorii, medalii care sperăm să fie apreciate prin rafturile magazinelor de distribuție ale produselor pe care le vom premia.
Cum credeți că ar trebui să se procedeze în continuare în România?
Ceea ce doresc să comunic tuturor producătorilor este faptul că jurizarea în țara noastră implică o atenție mult mai mare din partea celor care desfășoară această misiune, deoarece nu avem acele DOC-uri, IGP-uri, acele denumiri de origine europene care ne-ar fi ajutat să apreciem pozitiv, sau să eliliminăm din start, produsele care nu respectă, regulamentele de ordine interioară ale DOC-ului din care fac parte.
Știu că aproape fiecare producător va spune „fata mea este mai frumoasă” și fiecare are dreptate, dar uneori fata este cam nespălată, deci olfactiv nu dă bine, și are alteori doar școala elementară, deci nici „gustativ” n-o vom putea aprecia.
Neavând aceste regulamente la dispoziție, ci doar zeci de producători care fac brânza după cum știu ei că trebuie făcută, timpii de jurizare cresc, atenția pentru fiecare element analizat este mai mare, ceea ce duce la o suprasolicitare a juriului. Punctele acordate sunt analizate de două ori, fiecare membru explicând ceea ce a sesizat și criteriul pentru care a acordat 1-2 puncte în plus sau minus.
În general, absența asociațiilor de producători are implicații mult mai mari în a crea un profil senzorial al produselor, deoarece dacă cineva dintr-o regiune produce un cașcaval, care are calități deosebite, calități care se datorează terenului, plantelor care cresc acolo și sunt rumegate de către animale, a lipsei de poluare în zonă și abia la urmă se iau în calcul micile secrete ale producătorului de brânză, care pune și el „umărul” la toată această bogăție naturală prin timpi de maturare prelungiți, o verificare „piesă cu piesă” a roților sau formelor de brânză, sau altor secrete care țin doar de amestecul de sare și de temperatura de închegare a laptelui, e absolut necesară, întrucât celelalte intervenții pot fi copiate de un alt producător care face și el un cașcaval bun dar cu alte exprimări olfactiv-gustative, despre care consumatorul nu are habar și se îndreaptă către cel mai....ieftin.
Delimitarea acestor zone, de către cei care sunt producători în perimetrul respectiv, înregistrarea unei mărci comune și creșterea cantității produse (prin asociație), este singul mod de a câștiga notorietate, apreciere națională și internațională, de a obține bani de la UE pentru investiții, lucru pe care ar trebui să-l punem pe primul plan, ceeea ce oferă o unicitate în domeniu, exemplu fiind telemeaua de Ibănești.
Toate aceste considerente impun în final respectarea unor reguli, o producție cât mai uniformă din partea tuturor membrilor asociației (acolo vor face distincție doar micile secrete ale fiecăruia).
Mesajul final? Creați asociații pe zone, creați un regulament de producere a 1-2-3 tipuri de brânză (chiar și unul singur este de ajuns pentru a ridica zona respectivă la grad de „Cea mai cunoscută zonă pentru....(numele produsului)”!
De ce spun acest lucru? Deoarece noi nu dăm importanță analizei vizuale și celei olfactive, parfumurilor.
Punem accent doar pe gust și pe aromele pe care le dezvoltă brânza în cavitatea bucală, lucru care, la o comisie de jurizare nu este de ajuns.
Am avut și foarte puține probe, la acest prim concurs, doar 33, am jurizat doar produse semimaturate, maturate dar și câteva frământate. Ne dorim să lărgim orizontul produselor și cu brânzeturile proaspete, cu lactatele proaspete, iaurt, smântână, etc, dar și cu produsele bio.
Sperăm o colaborare mai mare pentru anul viitor, când vom organiza concursul mai devreme de luna mai (martie-aprilie), când producătorii ne vor oferi mai multe sotimente.
Tamara TIMOFTI
Ce are loc la sediul FNDA?
Are loc primul CONCURS NAȚIONAL DE BRÂNZETURI, un concurs organizat de către federația noastră, care a avut inițiativa de a aduce în România una dintre cele mai vechi școli de degustători de brânză, ONAF pentru a instrui membrii FNDA (Federația Națională a Degustătorilor Autorizați), producătorii de brânză și alți specialiști din domeniul lactatelor.
Am menționat aici producătorii, deorece noi am lansat invitația către toți producătorii de brânză din România, de a trimite oamenii din staff-ul dumnealor la curs, pentru a avea cât mai mulți profesioniști competenți să aprecieze produsele românești.
Deocamdată, puțini producători și-au trimis reprezentanți sau au venit personal, la acest curs.
Cu cine ați jurizat acum?
În acest moment, avem un juriu compus din reprezentantul unui producător, de specialiști acreditați de școala susmenționată, din analiști senzoriali și ne bucurăm de prezența directorului general ICA (Institutul de Cercetări Alimentare), toți coordonați de către un doctor-inginer în chimie alimentară, care este și președinte de juriu, dna. Dana Pop.
Cu sprijinul sponsorilor și al partenerilor, am reușit să organizăm acest concurs, în sala pusă la dispoziție de către LAPAR (Liga Asociatiilor Producătorilor Agricoli din România), sală care se află în clădirea ASAS, punct de lucru și pentru FNDA.
Tot cu sprijinul partenerului IPPU (firmă de clasă care produce etichete, role, medalii etc), am creat medaliile pe care le vor primi câștigătorii, medalii care sperăm să fie apreciate prin rafturile magazinelor de distribuție ale produselor pe care le vom premia.
Cum credeți că ar trebui să se procedeze în continuare în România?
Ceea ce doresc să comunic tuturor producătorilor este faptul că jurizarea în țara noastră implică o atenție mult mai mare din partea celor care desfășoară această misiune, deoarece nu avem acele DOC-uri, IGP-uri, acele denumiri de origine europene care ne-ar fi ajutat să apreciem pozitiv, sau să eliliminăm din start, produsele care nu respectă, regulamentele de ordine interioară ale DOC-ului din care fac parte.
Știu că aproape fiecare producător va spune „fata mea este mai frumoasă” și fiecare are dreptate, dar uneori fata este cam nespălată, deci olfactiv nu dă bine, și are alteori doar școala elementară, deci nici „gustativ” n-o vom putea aprecia.
Neavând aceste regulamente la dispoziție, ci doar zeci de producători care fac brânza după cum știu ei că trebuie făcută, timpii de jurizare cresc, atenția pentru fiecare element analizat este mai mare, ceea ce duce la o suprasolicitare a juriului. Punctele acordate sunt analizate de două ori, fiecare membru explicând ceea ce a sesizat și criteriul pentru care a acordat 1-2 puncte în plus sau minus.
În general, absența asociațiilor de producători are implicații mult mai mari în a crea un profil senzorial al produselor, deoarece dacă cineva dintr-o regiune produce un cașcaval, care are calități deosebite, calități care se datorează terenului, plantelor care cresc acolo și sunt rumegate de către animale, a lipsei de poluare în zonă și abia la urmă se iau în calcul micile secrete ale producătorului de brânză, care pune și el „umărul” la toată această bogăție naturală prin timpi de maturare prelungiți, o verificare „piesă cu piesă” a roților sau formelor de brânză, sau altor secrete care țin doar de amestecul de sare și de temperatura de închegare a laptelui, e absolut necesară, întrucât celelalte intervenții pot fi copiate de un alt producător care face și el un cașcaval bun dar cu alte exprimări olfactiv-gustative, despre care consumatorul nu are habar și se îndreaptă către cel mai....ieftin.
Delimitarea acestor zone, de către cei care sunt producători în perimetrul respectiv, înregistrarea unei mărci comune și creșterea cantității produse (prin asociație), este singul mod de a câștiga notorietate, apreciere națională și internațională, de a obține bani de la UE pentru investiții, lucru pe care ar trebui să-l punem pe primul plan, ceeea ce oferă o unicitate în domeniu, exemplu fiind telemeaua de Ibănești.
Toate aceste considerente impun în final respectarea unor reguli, o producție cât mai uniformă din partea tuturor membrilor asociației (acolo vor face distincție doar micile secrete ale fiecăruia).
Mesajul final? Creați asociații pe zone, creați un regulament de producere a 1-2-3 tipuri de brânză (chiar și unul singur este de ajuns pentru a ridica zona respectivă la grad de „Cea mai cunoscută zonă pentru....(numele produsului)”!
De ce spun acest lucru? Deoarece noi nu dăm importanță analizei vizuale și celei olfactive, parfumurilor.
Punem accent doar pe gust și pe aromele pe care le dezvoltă brânza în cavitatea bucală, lucru care, la o comisie de jurizare nu este de ajuns.
Am avut și foarte puține probe, la acest prim concurs, doar 33, am jurizat doar produse semimaturate, maturate dar și câteva frământate. Ne dorim să lărgim orizontul produselor și cu brânzeturile proaspete, cu lactatele proaspete, iaurt, smântână, etc, dar și cu produsele bio.
Sperăm o colaborare mai mare pentru anul viitor, când vom organiza concursul mai devreme de luna mai (martie-aprilie), când producătorii ne vor oferi mai multe sotimente.
Tamara TIMOFTI
