Romexpo - Top 10 Destinațiile FIJET Romania 2023

21 februarie 2023

La festivitatea de premiere, programată joi, 23 februarie, ora 14 la standul FIJET Romania de la Romexpo, vor participa, împreună cu vizitatorii obişnuiţi, invitaţi de la locaţiile premiate, jurnaliştii membri ai FIJET România precum şi președintele Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR), Sorin Stanciu.
Iată prezentarea premiaţilor:

Locul 1: Fundata

Se spune despre Fundata că este localitatea situată la cea mai mare altitudine din țara noastră, cu gospodării aflate chiar și la 1300-1400 de metri altitudine, dar și cu cel mai curat aer din România. Platforma brăneană înaltă pe care comuna își risipește cele puțin peste șapte sute de case îi asigură spațiul geografic de o frumusețe rară, cu pajiști, fânețe, păduri de molid și brad, cu panorame deosebite asupra Munților Bucegi, Leaota, Piatra Craiului și, atunci când e senin, până asupra Munților Făgăraș.

Comuna Fundata include trei sate - Fundata, Fundățica și Șirnea -, unul mai frumos ca altul. Aici s-a scris istoria, aici s-au pierdut primele vieți ale românilor care au luptat în Primul Război Mondial, pentru eliberarea satului de pe granița Imperiului Austro-Ungar cu România de atunci, unde oamenii trăiau în gospodării care se întindeau uneori și de o parte și de alta a graniței. Tot aici oamenii își continuă viața pastorală, tradițiile, religia, cu un trai bun și, mai ales, sănătos.

Dar comunitatea din Fundata a știut și cum să-și deschidă porțile turismului. Încet, încet, comuna a devenit una din destinațiile de top din județul Brașov și nu numai, pentru amatorii de turism montan, ecoturism, îmbinat cu agroturism sau turism rural. Toate presărate cu o intensă amprentă culturală, care se regăsește în valorificarea prin turism a celor câtorva obiective cultural-istorice, cum ar fi Monumentul Eroilor, Monumentul Istoric Biserica Ortodoxă Veche din Fundata (1843), Muzeul etnografic ”Nicolae Frunteș” din Șirnea, dar și a gastronomiei locale (aici, datorită florei specifice zonei înalte, laptele și produsele derivate, dar și carnea de oaie sau vită, au, se spune, un gust aparte), arhitecturii tradiționale (în care lemnul este principalul material de construcție folosit), obiceiurilor (Nedeia Munților, Focul lui Sumedru ș.a.).

Timpul nu s-a oprit în loc. Casele vechi, transformate în pensiuni sau mici muzee ori conservate ca atare de gospodarii locului, își păstrează încă identitatea printre hotelurile, vilele și pensiunile construite în ultimii douăzeci de ani, cu o arhitectură care nu păstrează neapărat tradiția, dar mențin un stil adaptat spațiului montan și răspund nevoilor unei clientele care solicită un confort ridicat. Drumurile comunei, puțin asfaltate, nu mai sunt de mult timp străbătute doar de cai și căruțe, ci locul lor a fost luat de mașini puternice, dar și de ATV-uri, motociclete sau biciclete, mai ales în week-end. Și asta deoarece oamenii locului și-au deschis porțile - și sufletul - celor dornici să investească în zonă, chiar dacă nu erau de-ai locului. Astfel că zona a cunoscut un avânt în ultimii ani, odată cu creșterea interesului pentru zonele rurale montane, iar pandemia generată de COVID a accentuat dorința oamenilor de a se apropia de natură în locuri puțin aglomerate, dar de o frumusețe amețitoare, cum este Fundata.

Destinație propusă de Gabriela Țigu, profesor universitar ASE, editor senior TOP BUSINESS, redactor revista CACTUS, vicepreședinte FIJET România, coordonator al filialei jurnalistilor de turism din cadrul UZPR

Locul 2: Bucovina

O zonă turistică pe cât de nepromovată, pe atât de frumoasă și în care turismul este bine făcut. Oamenii din Bucovina suferă pentru că nu au autostrăzi care să le aducă acolo turiștii, așa că s-au orientat către aeroporturi și au investit mulți bani și energie în asocieri de calitate. Se ajută unii pe alții, gândesc mult și fac lucruri bune în turism, își promovează tradițiile și gastronomia, pe plan național și internațional.
Autoritățile locale din Suceava și Neamț au înțeles asta și sprijină foarte mult turismul, așa că Bucovina crește turistic foarte frumos.

Mai mult decât atât, Bucovina are primul OMD (Organizația de Management al Destinației) din România, o dovada în plus că oamenii simt nevoia de organizare și promovare în turism.
Destinație propusă de Adrian Boioglu, redactor-șef GoNext, vicepreședinte FIJET România

Locul 3: Delta Dunarii
Delta Dunării, parte a patimoniului UNESCO, un loc unic în lume, unde industria ospitalităţii a fost în permanenţă pregătită să primească turiştii, pentru practicarea turismului responsabil, armonios, îmbinat cu biodiversitatea, multiculturalitatea, tradiţiile şi gastronomia locală.

Biodiversitatea unică în lume găzduiește peste o sută de specii de pești și mai mult de 350 de specii de păsări. Obiceiurile transmise din generație în generație stau mărturie unicității locului și sunt permanent integrate în programele culturale pentru turiști.

Activitățile de agrement prezente în oferta turistică locală propulsează zona în topul clasamentului destinațiilor turistice autentice din România.

Numeroasele biserici, monumente și vestigii culturale aflate în zonă (Schitul Stipoc, situat între Mila 23 și Chilia, unde accesul se face doar pe apă; Biserica Nașterea Maicii Domnului din Sarcihioi; cetăți precum Histria sau Enisala), precum și unicitatea Pădurii Letea, adaugă valoare incontestabilă arealului.
Destinație propusă de Diana Dumitru, redactor-șef TOP BUSINESS

Locul 4: Sulina

Un loc magic, atît de divers și de diferit (combinație de vechi și nou, de sat și oraș, de Deltă și mare), la margine de Românie și de lume, în care poți trăi o experiență turistică altfel. De la spații de cazare amenajate cu gust, tradițional, și mese cu meniuri (aproape exclusiv) pescărești la ture cu caiacul și excursii cu șalupa, spre gura de vărsare a Dunării în mare, Golful Musura, epava navei Turgut sau Insula Păsărilor - K, Sulina oferă turistului interesat să descopere spiritul locului o vacanță activă și inedită. Vizita cimitirului multiconfesional unic în Europa, în care pot fi descoperite poveștile nemuritoare ale locatarilor veniți din toată lumea ca să se stabilească definitiv aici, expedițiile pe apă pentru birdwatching în Delta Dunării sau răsăritul/apusul vizionat de pe plaja la Marea Neagră / de lîngă Farul Vechi sînt, cu siguranță, niște amintiri memorabile, care nu pot fi trăite nicăieri în altă parte.

Destinație propusă de Grig Bute, jurnalist de turism și cultură la Cațavencii, creatorul paginilor Facebook și Instagram și al canalelor YouTube și TikTok Ora de Turism, vicepreședinte FIJET România

Locul 5: Gura Portiței

Gura Portiței este un loc unic de pe coasta românească a Mării Negre. Atunci când privești spre est, vezi Marea Neagră, iar dacă te întorci și privești spre vest, poți admira lacul Golovița și zborul păsărilor care trăiesc în Delta Dunării. Doar aici poți vedea un răsărit la Marea Neagră și un soare care dispare după întinderile de stuf ale Deltei, având senzația că poți sta cu un picior în apa mării și cu celălalt în apa lacului. De ce? Pentru că fâșia de nisip care separă apa mării de apa desalinizată a lacului Golovița are o lățime de 40-60 de metri. Lângă cherhanaua de la Gura Portiței a fost amenajat, în anii ‘70, un camping, cu căsuțe construite pe piloni. Povestea vacanțelor liniștite continuă și astăzi la Gura Portiței, care a rămas una dintre cele mai retrase destinații turistice de pe litoralul românesc, unde nu există linie de cale ferată, asfalt, iar, uneori, nici măcar semnal la telefon. Există, în schimb, o plajă cu nisip fin unde poți pierde noțiunea timpului, ca într-o cunoscută piesă de teatru, Jocul de-a vacanța. La Gura Portiței se poate ajunge doar cu barca, de la Jurilovca sau Lunca. Pentru temerari există și varianta cu bicicleta, pe malul mării, dinspre sud, de la Vadu, având șansa de a vedea, pe lângă păsările Deltei, și o herghelie de cai sălbăticiți.

Destinație propusă de Ștefan Baciu, redactor Radio România Internațional, președinte FIJET România

Locul 6: Țara Hațegului

Ţara Haţegului și complexul de cetăţi dacice din zonă este un areal plin de vestigii şi monumente de o valoare istorică deosebită, care fac parte din istoria românilor.

Dincolo de peisajele absolut minunate, de oamenii locului, deosebiţi şi direcţi, există Sarmizegetusa Regia, cu celelalte cetăţi dacice (Luncani - Piatra Roşie, Costeşti - Blidaru, Costeşti - Cetăţuie, Căpâlna şi Bănuţa) care au format sistemul defensiv al lui Decebal.

În continuarea celor șase cetăţi dacice, se află celebra Ulpia Traiana Sarmizegetusa urmată de salba de biserici medievale de zid, între care Densuş şi Sântămaria-Orlea, în care materialele din diferite epoci istorice recompun clădiri la rândul lor istorice sau sunt folosite ca elemente pentru… garduri.

Mai departe, Cetatea Colț, sursa de inspirație pentru „Castelul din Carpați” al lui Jules Verne și minunatul Parc Naţional Retezat, desăvârsesc lista arealelor istorice.

Dincolo de toate acestea, se află Geoparcul Dinozaurilor „Ţara Haţegului”, sit UNESCO, un loc în care urmele dinozaurilor şi istoria se măsoară în zeci de milioane de ani!

Dacă adăugăm şi povestea dezindustrializării regiunii de după 1990, dar ţinem seama şi de faptul că, lângă Ţara Haţegului, se află o altă zonă deosebită, Ţinutul Pădurenilor, avem toate ingredientele pentru o vacanţă unică şi de neuitat, atât pentru români, cât şi pentru străini

Destinație propusă de Eugen Cojocariu, redactor Radio România Internațional

Locul 7: Complexul Sturdza, Miclăușeni

La 65 de kilometri de Iași, pe drumul european E 583, care leagă Iașul de Roman, ascuns după o perdea de arbori, se găsește una dintre cele mai romantice clădiri din România, Castelul Miclăușeni. Cu arhitectură neo-gotică, numeroase turnulețe și decorații exterioare, castelul a fost ridicat între secolele XIX și XX de către cunoscuta familie princiară Sturdza și restaurat în zilele noastre. Nu e de mirare că aici s-au filmat o parte din scenele filmului Orient Express realizat de Sergiu Nicolaescu. În apropiere, se află și Mănăstirea Miclăușeni, de asemenea ctitorie a familiei Sturdza. Lângă biserica principală, descoperim cimitirul cu mormintele în piatră ale Sturdzeștilor. Trecând printr-un frumos parc cu bazine și alei, se ajunge la chiliile cochete ale mănăstirii. Familia Sturdza a amenajat în vecinătatea castelului un interesant parc dendrologic cu o suprafață de 30 de hectare, asemănător cu o pădure naturală. Aspectul mirific al locului este întregit de pajiști verzi și de un lac înconjurat de arbori umbroși. La castel există și o unitate de cazare și un restaurant, unde turiștii își pot petrece noaptea sau se pot delecta cu bucătăria moldovenească. Întregul complex se află în administrația Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

Destinație propusă de Iustin Mihailov, medic neurochirurg Iași, scriitor și blogger de turism, colaborator la revista Timpul

Locul 8: Șinca Veche

Într-o perioadă în care suntem tot mai mult încurajaţi să călătorim înspre noi înşine, un popas la Așezământul Șinca Veche este o călătorie iniţiatică. La 45 de kilometri de Brașov și 22 de kilometri de Făgăraș, la numai trei kilometri de satul Șinca Veche, poate fi vizitat „Templul ursitelor”, cum sunt numite bisericile rupestre de aici. Un loc cu o vechime de aproximativ șapte mii de ani, în care se spune că se împlinesc dorinţele celor ce vin cu sufletul curat. Fie că îmbrăţişăm varianta prezentată de călugăriţa ce prezintă lăcaşul, potrivit căreia acesta a fost ridicat de călugări isihaştri, iar că ceea ce este considerat de unii drept vortex este doar scara circulară prin care aceştia au fugit când a intrat generalul Bukow, ofițer al Mariei Tereza, cunoscut pentru prigonirea ortodocşilor, în această zonă, fie că acceptăm ideea de vortex energetic, din vremea dacilor, liniştea ce se coboară asupra vizitatorului ajuns în zonă este specială. În susţinerea acestei de-a doua posibilităţi vine faptul că pe actualul teritoriu al comunei Şinca, s-a descoperit existenţa unui centru populat, de pe vremea stăpânirii romane, secolul I, 14-37 d.Cr., din perioada Împăratului Tiberius, pe aici trecând Drumul Roman care lega Râşnovul (antica Cumidava) de Dacia Superioară.

Destinație propusă de Ana Maria Cononovici, redactor Radio România Internațional

Locul 9: Țara Moților

Ținutul din România în care tradițiile, peisajele curate și oamenii locului, totul, au adânci semnificații în istoria noastră, constituind o adevărată placă turnantă a Munților Apuseni și a țării.

De cum intri în Ţara de Piatră dinspre Cîmpeni, te minunezi de drumurile bune care șerpuiesc printre culmile muntoase tăiate de Arieș și de afluenții lui, de zonele carstice cu numeroase peșteri vizitabile (Cetățile Ponorului, Poarta lui Ionele, Vîrtop, Scărișoara, Urșilor) și cascade ca vălurile mireselor (Pătrăhăițești, Pișoaia, Vîrciorog). Aceleași drumuri te poartă spre Dealul cu Melci ori la Târgul de Fete de pe Muntele Găina. Iar când ieși, înspre Beiuș, îți pare rău că timpul s-a scurs pe nesimțite. Moții (sau topanii) sunt cei care au dat și dau valoare locurilor, cu traiul lor aparent singuratic, în sate împrăștiate și la peste 1.400 de metri altitudine - cei mai de sus dintre români, dar și cei mai aprigi apărători ai pământului lor. Dacă spui Horea, Cloșca și Crișan, ori Avram Iancu, spui moți şi eroi naţionali, în memoria naţiunii române.

Cîmpeni, Albac, Vidra, Abrud, Arieșeni, Bucium, Avram Iancu, Scărișoara, Gârda de Sus sunt locurile în care moții te primesc în casele lor și te omenesc cum numai ei știu. Tot aici poți admira arta prelucrării lemnului, stejarul și fagul, din care apar faimoasele butoaie, mobilierul, vasele (doniţe, ciubăre), tulnicele, şindrila sau doar materialele de construcţie.

Destinație propusă de Gabriel Arsene, redactor-șef al revistei Timișoara Business & Travel

Locul 10: Durău

Cătun-stațiune turistică montană (bioclimat tonic-stimulent, funcționează tot timpul anului), Durău se situează în județul Neamț și este parte a satului Ceahlău, reședința comunei Ceahlău. Situată la poalele masivului Ceahlău (pe versantul de nord-vest al acestuia), la o altitudine de 780-800 metri, și de jur-împrejurul Mănăstirii Durău, stațiunea se află la o distanță de nouă kilometri de lacul de acumulare Izvorul Muntelui de pe râul Bistrița. În Durău există patru hoteluri (clasificate cu două și trei stele), numeroase pensiuni turistice și un centru de conferințe aparținând Bisericii Ortodoxe Române.

În arealul și vecinătatea Durăului se află numeroase obiective de interes turistic, istoric și cultural:

*Parcul Național Ceahlău (care include rezervațiile Cascada Duruitoarea și Polița cu Crini, vârfurile Toaca și Ocolașul Mare), ariile naturale Piatra Teiului și Lacul Izvorul Muntelui.

*Ansamblul Mănăstirii Durău (Biserica „Buna Vestire”, pictată de Nicolae Tonitza, casa mitropolitului Veniamin Costachi, casa monahului Varahil Moraru, stăreția, clopotnița de zid și clopotnița de lemn), construcție de secol XIX, monument istoric.

*Biserica din lemn „Sf. Voievozi” din Bistricioara, construcție de secol XVIII, monument istoric.
*Ansamblul schitului „Sf. Ana” (biserică din lemn și turn-clopotniță) din Ceahlău, construcție din secolele XVIII-XIX, monument istoric.

*Ansamblul fostului schit Hangu (Biserica „Pogorârea Sf. Duh”, ruinele palatului cnejilor și zidul de incintă) din Ceahlău, construcție din secolele XVII-XIX, monument istoric.

*Teatrul Sătesc „Ion Calinderu” (azi, muzeu) din Bicaz, construit între 1908 și 1912, monument istoric.

Destinație propusă de Puiu Nistoreanu, profesor universitar ASE, Facultatea de Business și Turism, redactor revista CACTUS