Să nu uităm remarcabilele invenții românești

14 august 2023

Petrache Poenaru: Condei portăreț fără sfârșit, alimentându-se el însuşi  cu cerneală”

Stiloul a fost inventat de Petrache Poenaru, fostul secretar al lui Tudor Vladimirescu. Brevetul a fost obținut în Franța, în anul 1827. Invenția sa a fost primul stilou practic și a fost brevetat în Franța (cu numărul 3208), fiind denumit “Condei portăreț fără sfârșit, alimentându-se el însuși cu cerneală”.

Tocul cu rezervor al lui Poenaru elimina zgârieturile de pe hârtie și scurgerile nedorite de cerneală și propunea soluții pentru îmbunătățirea părților componente pentru a asigura un debit constant de cerneală precum și posibilitatea înlocuirii unor piese.

În 1831, la 27 octombrie, aflat în Anglia, Poenaru călătorește cu trenul, fiind primul român care folosește acest mijloc de transport, pus în funcțiune cu doar un an în urmă, între Liverpool și Manchester.

În 1832, Petrache Poenaru se întoarce în Țara Românească și este numit profesor de fizică și matematică la Liceul Sf. Sava din București, iar din 1833 devine directorul acestei școli.

În anul 1821, în timpul Revoluției, Petrache Poenaru a fost secretarul lui Tudor Vladimirescu. Deși, după înfrângerea acestuia, pandurii erau vânați și decapitați, Petrache Poenaru scapă, iar, în 1822, obține o bursă de studii la Viena și Berlin. Aici învață despre o seamă de instrumente noi la vremea aceea precum șublerul și micrometrul. În 1826, primește o bursă franceză și își completează studiile la Ecole Polytechnique din Paris, unde studiază topografia și geodezia.

Tot la inițiativa sa, în 1836, se organizează primele observații meteorologice sistematice pentru determinarea temperaturii, presiunii și a umezelii aerului.

Nicolae Paulescu: Insulina

Datorită omului de știință român Nicolae Paulescu, astăzi persoanele care suferă de diabet pot ține boala sub control. Paulescu este cel care a descoperit insulina, pe care a numit-o inițial pancreină.

S-a născut în București, în 1869, fiu al negustorului Costache Paulescu și al Mariei Paulescu și a dezvoltat un interes aparte pentru fizică și chimie. A studiat medicina la Paris și a obținut titlul de Doctor în Medicină, începând apoi să profeseze la Notre Dame du Perpétuel-Secours. Trei ani mai târziu revine în România, unde înființează Catedra de Fiziologie a Facultății de Medicină, pe care o conduce pentru tot restul vieții.

În 1916, Paulescu a descoperit un produs activ antidiabetic în pancreas, substanță pe care a numit-o pancreină - insulina de astăzi - și pe care a injectat-o unui câine cu diabet, observând un efect de normalizare în ceea ce privește nivelul glicemiei.

Ca urmare a implicării sale în Primul Război Mondial, munca de cercetare a fost oprită, dar omul de știință și-a reluat activitatea imediat după încheierea războiului. În 1921 a publicat lucrarea cu titlul Pancreina și procedura fabricației sale, cerându-și astfel drepturile pentru metoda de realizare a acesteia.

Henri Coandă: Motorul cu reacție

Românul niţel francez Henri Coandă, este inventatorul primului motor cu reacție în 1910. Invenția sa a fost prima care a folosit efectului Coandă, folosit și astăzi în motoarele cu reacție moderne.

Coandă s-a născut la 7 iunie 1886, la Bucureşti, tatăl său fiind mareşal al curţii princiare a prinţului Ferdinand , iar mama sa fiica doctorului francez Gustav Danet, medicul lui Napoleon al III-lea.

La trei ani şi jumătate, martor la malul Mării Nordului la izbucnirea unei furtuni, Henri a fost fascinat de puterea vântului de a ridica valurile. „S-a îndrăgostit de vânt şi de zborul păsărilor marine care păreau că au intrat în viaţa lui pentru totdeauna”, se arată într-un document al Muzeului Aviaţiei.

A învăţat exact la şcoala înfiinţată de Petrache Poenaru, sfătuitorul lui Tudor Vladimirescu, cu care era înrudită familia Coandă. A fost elev al Liceului „Sf. Sava” din Bucureşti, apoi al Liceului militar din Iaşi, pe care îl termină, în 1902, ca şef de promoţie (şi tatăl lui, Constantin Coandă, a terminat acest liceu ca şef de promoţie, în 1874). În 1905 a absolvit Şcoala de Artilerie, Geniu şi Marină din Bucureşti ca ofiţer de artilerie.

Una dintrfe ocupaţiile sale preferate, afară de ştiinţă, era sculptura, celebrul Rodin fiindu-i profesor. Analizând cu prietenul său Brâncuşi „esenţa zborului”, Coandă a transpus-o în formă tehnică

Lazăr Edeleanu: 212 invenții- de la amfetamină la mătasea artificială

S-a născut la 1 septembrie 1862, în familia muncitorului strungar Șaie Edeleanu. Este trimis la vârsta de 12 ani la București pentru a-și continua studiile. Învață la Liceul „Sf. Sava”, întreținându-se din meditații și trăind în condiții precare, într-un subsol.

În anul 1887 obține titlul de doctor în chimie cu cercetarea „Asupra unor derivați ai acizilor fenilmetacrilici și fenilizobutirici”, în cadrul căreia descoperă fenilizopropilamina, cunoscută în medicină sub numele de „benzedrină”, cu o importantă acțiune stimulatoare asupra sistemului nervos. Efectul farmacologic psihostimulant al amfetaminei a fost descoperit mai târziu în anii 1920.

Începând din 1910 se stabilește în Germania, unde se dedică industrializării procesului de rafinare a petrolului cu bioxid de sulf lichid, fiind și director la „Allgemeine Gesellschaft für Chemiche Industrie”, care, în onoarea inventatorului român, a primit numele de „Edeleanu Gesellschaft”

Pleacă apoi la Londra și lucrează, ca șef de lucrări, la Royal Artilery College. În această perioadă face cercetări în vederea obținerii unui tip de mătase artificială neinflamabilă. De asemenea, lucrează la obținerea unor coloranți pe bază de oxazină. În total, are 212 invenții brevetate.

Anastase Dragomir: Scaunul ejectabil

Anastase Dragomir a perfecționat un sistem pentru salvarea piloților și a pasagerilor în caz de accidente. El a inventat scaunul ejectabil, folosit la avioanele supersonice.

Anastase Dragomir s-a născut la 6 februarie 1896 la Brăila, într-o familie cu șase copii. A făcut școala în orașul natal și a urmat cursurile Politehnicii, pasionat de aviație. După facultate a plecat în Franța unde a lucrat o vreme la mai multe uzine de avioane. Aceasta a fost perioada în care i-a venit ideea perfecționării unui sistem pentru salvarea pilotilor și a pasagerilor în caz de accidente aviatice. Primul pas către invenția sa l-a făcut în 1928, în Franța.

Pe 3 noiembrie 1928 a depus cererea de brevet numită „Nouveau système de montage des parachutes dans les appareils de locomotion aérienne”. În realizarea invenției, Anastase Dragomir a fost ajutat de un alt român, Tănase Dobrescu.

Justin Capră: Rucsacul zburător

Inventatorul, profesorul și inginerul român Virgilius Justin Capră s-a născut la 22 februarie 1933, la Măgureni, județul Prahova. Este cunoscut pentru numeroasele sale invenții, printre care: rucsacul zburător (jetpack), triciclul electric Oblio și Troty, cea mai mica mașină din lume - Șoletă (cu un consum de 0.5l/100km), primul rachetonaut, automobilul cu motor de avion VIRGILIUS și multe altele.

La 17 ani a realizat un bob, care aducea noutăți în ce privește suspensia și direcția. În 1956, când avea doar 23 de ani, a realizat primul rucsac zburător, un aparat individual de zbor care se găsește expus la Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida” din București. Desi invenția lui a fost una foarte importantă, Justin Capră nu și-a brevetat-o din cauza regimului de la București, care interzicea cetățenilor să dețină aparate zburătoare în acea perioadă.

Doi ani mai târziu, în 1958 depune împreună cu Ion Munteanu cerere pentru brevetarea unui aparat individual de zbor propulsat de doua minirachete așezate simetric în jurul umerilor: renumitul „rucsac zburător”; brevetul cu numărul 41711 este eliberat de OSIM în 1962, după 6 ani de la invenție.

Ulterior invenția a fost fost transmisă tocmai în SUA, unde a fost brevetata șapte ani mai tărziu de 3 americani. Abia în 2002, americanii au recunoscut oficial că ideea i-a aparținut romanului Justin Capră. Rucsacul-zburător a fost folosit de cosmonauți la deplasările intercapsulare

Iustin Capră: Automobilul Soleta

Printre automobilele create de Justin Capră se află și „Soleta F” - cea mai mică mașină din lume, cu un consum redus de benzină (0.5l/100 km), care, de altfel, a fost văzută adesea pe drumurile țării. Din seria Soleta, a creat mai multe prototipuri diferite între ele prin greutate, viteză maximă și consumul de benzină.

Soleta 150 Ecor, micro-autoturismul lui, cântărește 95 de kilograme și este capabil să străbată 100 de kilometri cu doar jumătate de litru de combustibil. Modelul următor, Soleta I.C. 200, a fost o îmbunătățire a modelului anterior și ajungea la viteza de 67 km/h

In ultimii aproape 30 de ani, Top Business a scris permanent despre invenţiile lui Iustin Capră, un om cu totul special dincolo de valoarea cercetărilor şi invenţiilor sale, care ne-a făcut onoarea să facă parte din redacţia noastră şi a participat la toate evenimentele organizate de grupul Top Business, remarcabilă fiind sosirea sa în Maramureş exact cu automobilul Soleta.

S-au împlinit 90 ani de la naşterea sa, dar instituţiile abilitate au cam uitat aşa cum s-a întâmplat şi anul trecut când s-au împlinit 90 de ani de la naşterea lui Sabin Bălaşa etc.

Vom prelua prezentări şi ale altor invenţii şi inventatori pentru că România a avut şi are şi acum foarte mulţi creatori în toate domeniile. (TB)