„Art-scriptum”,
un dialog original între arta pictorului Tudor Meiloiu şi colecţia bibliofilului Nicolae Scurtu la Centrul Cultural “Scoala Veche” din Bolintin Vale
un dialog original între arta pictorului Tudor Meiloiu şi colecţia bibliofilului Nicolae Scurtu la Centrul Cultural “Scoala Veche” din Bolintin Vale
12 mai 2024
Într-o clădire datând din 1889, opera arhitectului francez J.E.Berthet, concepută cu trei verticale si o orizontală, cu fronton baroc, cu metope si triglife, cu bosaje și coloane, s-a deschis pe 10 mai 2024 o dublă expoziție în care coexistă pictura și grafica lui Tudor Meiloiu și una de carte bibliofilă, cărți ale scriitorilor români cu autograf.
„Școala veche” din Bolintin Vale, o construcție emblematică, realizată din donația lui Constantin Bolintineanu, primar la acea vreme, fratele poetului, ziaristului, diplomatului Dimitrie Bolintineanu, este azi un centru cultural de toată lauda.
Primăria Bolintin-Deal a contribuit la reconstituirea clădirilor vechi, de patrimoniu din orașul aflat la 18 km. de București.
Expoziţia „Art-scriptum”, deschisă la Centrul Cultural „Şcoala Veche” din Bolintin Vale, realizează un dialog cultural original între arta plastică a pictorului Tudor Meiloiu şi preţioasele volume din colecţia bibliofilului Nicolae Scurtu.
Din colecţia bibliofilului Nicolae Scurtu sunt expuse cărţi cu autografe ale unor mari nume ale culturii româneşti: Eminescu, Călinescu, Vianu, Eliade, Istrati, Pillat, Sadoveanu, Blaga, Perpessicius, Crainic, Noica… Prin intermediul acestora ni se dezvăluie aspecte inedite ale universului autorilor prin prisma dedicaţiilor.
Expoziția artistului vizual Tudor Meiloiu este una a păsărilor de el alese, a păsărilor fantastice. Păunul, considerat o pasăre a paradisului este reprezentată în diverse ipostaze, folosind tehnici multiple. Există o geometrizare a portretizării păunului și a bufniței, cea de a doua păsăre aleasă de artist, cea coborâtă din mitologia greacă, bufnița, cea care stătea pe umărul drept al zieței Palace Atena, simbol al inteligenței.
Tudor Meiloiu stăpânește un realismul aparent, când ludic, când meditativ dar și funambulesc.
Dialogul său plastic este un spectacol al frumosului dar nu căutat neapăra. Unele lucrări par reveniri repetate, dar sunt propriile-i reevaluări.
Alternanța de tonuri, de planuri, practici coloristice, cu note de mare luminozitate, alternează, aduce note de echilibru, grație intervențiilor coloristice temporizate.
Prin concretețea și pregnanța plastică dar și prin darul coloristic al artistei, compozițiile sale au...verbialitate
Tudor Meiloiu trece de la figurativ la nonfigurativ, abordarea prin care artistul realizează compozițiile denotă inteligență artistică și o mână și o minte care stăpânesc desenul.
Cât de departe ajunge dorul de infinit ce poartă mereu nostalgia originii, a rădăcinilor pământeşti.Extravagante şi fantasmagorice apar plăsmuite de Meiloiu unele păsări, dar simple dacă ne amintim de motivele folclorului românesc: cocoşul cel rotat, păunul mândru, hieratica bufniţă etc.
Atât cromatica picturilor, cât şi linia graţioasă a desenelor sugerează întretăieri de lumi, sub volute şi arcuri de timp între elemente vegetale, acvatice, minerale, la graniţe de viu şi neviu provocând interpretări inedite, fluxul de idei. Regnul animal se contopeşte uneori cu cel floral, delimitările dintre lumi dispar, la fel ca în legendele româneşti, unde fantasticul e firescul din fapte şi întâmplări, unde prevalează cel mai înalt ideal al omului - desprinderea de pământ, de convenţii, ridicarea în zbor simbolizând dorinţa eternă de libertate.
Dacă Brâncuşi a sculptat zborul „Măiestrei” lui, Tudor Meiloiu i l-a pictat.
„Creaturile” lui Tudor Meiloiu se scaldă în lumina blândă a soarelui sudic; ele nu înfricoşează, ci parcă se mândresc cu ciudăţenia lor,pentru ele există un alt fel de cer, deasupra cerului pe care noi îl vedem.
Liliana POPA
Istoric de artă
Într-o clădire datând din 1889, opera arhitectului francez J.E.Berthet, concepută cu trei verticale si o orizontală, cu fronton baroc, cu metope si triglife, cu bosaje și coloane, s-a deschis pe 10 mai 2024 o dublă expoziție în care coexistă pictura și grafica lui Tudor Meiloiu și una de carte bibliofilă, cărți ale scriitorilor români cu autograf.
„Școala veche” din Bolintin Vale, o construcție emblematică, realizată din donația lui Constantin Bolintineanu, primar la acea vreme, fratele poetului, ziaristului, diplomatului Dimitrie Bolintineanu, este azi un centru cultural de toată lauda.
Primăria Bolintin-Deal a contribuit la reconstituirea clădirilor vechi, de patrimoniu din orașul aflat la 18 km. de București.
Expoziţia „Art-scriptum”, deschisă la Centrul Cultural „Şcoala Veche” din Bolintin Vale, realizează un dialog cultural original între arta plastică a pictorului Tudor Meiloiu şi preţioasele volume din colecţia bibliofilului Nicolae Scurtu.
Din colecţia bibliofilului Nicolae Scurtu sunt expuse cărţi cu autografe ale unor mari nume ale culturii româneşti: Eminescu, Călinescu, Vianu, Eliade, Istrati, Pillat, Sadoveanu, Blaga, Perpessicius, Crainic, Noica… Prin intermediul acestora ni se dezvăluie aspecte inedite ale universului autorilor prin prisma dedicaţiilor.
Expoziția artistului vizual Tudor Meiloiu este una a păsărilor de el alese, a păsărilor fantastice. Păunul, considerat o pasăre a paradisului este reprezentată în diverse ipostaze, folosind tehnici multiple. Există o geometrizare a portretizării păunului și a bufniței, cea de a doua păsăre aleasă de artist, cea coborâtă din mitologia greacă, bufnița, cea care stătea pe umărul drept al zieței Palace Atena, simbol al inteligenței.
Tudor Meiloiu stăpânește un realismul aparent, când ludic, când meditativ dar și funambulesc.
Dialogul său plastic este un spectacol al frumosului dar nu căutat neapăra. Unele lucrări par reveniri repetate, dar sunt propriile-i reevaluări.
Alternanța de tonuri, de planuri, practici coloristice, cu note de mare luminozitate, alternează, aduce note de echilibru, grație intervențiilor coloristice temporizate.
Prin concretețea și pregnanța plastică dar și prin darul coloristic al artistei, compozițiile sale au...verbialitate
Tudor Meiloiu trece de la figurativ la nonfigurativ, abordarea prin care artistul realizează compozițiile denotă inteligență artistică și o mână și o minte care stăpânesc desenul.
Cât de departe ajunge dorul de infinit ce poartă mereu nostalgia originii, a rădăcinilor pământeşti.Extravagante şi fantasmagorice apar plăsmuite de Meiloiu unele păsări, dar simple dacă ne amintim de motivele folclorului românesc: cocoşul cel rotat, păunul mândru, hieratica bufniţă etc.
Atât cromatica picturilor, cât şi linia graţioasă a desenelor sugerează întretăieri de lumi, sub volute şi arcuri de timp între elemente vegetale, acvatice, minerale, la graniţe de viu şi neviu provocând interpretări inedite, fluxul de idei. Regnul animal se contopeşte uneori cu cel floral, delimitările dintre lumi dispar, la fel ca în legendele româneşti, unde fantasticul e firescul din fapte şi întâmplări, unde prevalează cel mai înalt ideal al omului - desprinderea de pământ, de convenţii, ridicarea în zbor simbolizând dorinţa eternă de libertate.
Dacă Brâncuşi a sculptat zborul „Măiestrei” lui, Tudor Meiloiu i l-a pictat.
„Creaturile” lui Tudor Meiloiu se scaldă în lumina blândă a soarelui sudic; ele nu înfricoşează, ci parcă se mândresc cu ciudăţenia lor,pentru ele există un alt fel de cer, deasupra cerului pe care noi îl vedem.
Liliana POPA
Istoric de artă
