Ana-Maria Negară, născută pe 9 august 1984, la Brăila, a urmat Liceul „Haricleea Darclee” din Brăila, specializarea Sculptură, promoția 1999-2003. În Capitala Culturii, la Iași, a absolvit cursurile Facultății de Arte Vizuale şi Design, specializarea Sculptură, Prof. Simion Cristea, promoţia 2004-2008, din cadrul Universităţii de Arte „George Enescu”. A finalizat un master (2008-2010) și un doctorat (2014) la Facultatea de Arte Plastice, Decorative și Design din Iași. În 2011, a obținut o bursă la Murcia (Spania). În 2010, a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, fiind prezentă la nenumărate expoziții personale și de grup. Sculpturile sale au ajuns în toate colțurile lumii: Brăila, Iași, București, Ploiești, Tg. Jiu, Deva, Craiova, SUA, Israel, Italia, Egipt, Oman, Arabia Saudită.
A publicat articole de specialitate în reviste naționale și internaționale.
A obținut diferite Premii:
2002 Marele Premiu, Expoziţia de artă contemporană Modernart 2002, ediţia a VII-a, Brăila;
2003 Premiul secţiunii sculptură, Expoziţia de artă contemporană Modernart 2003, ediţia a VIII-a, Brăila;
2007 Premiul III, sculptură, Expoziţia comemorativă Mihai Codreanu, Iaşi,
2008 Premiul pentru debut, Salonul anual al Uniunii Artiştilor Plastici, Filiala Iaşi;
2010 Premiul juriului, Salonul anual al Uniunii Artiştilor Plastici, Filiala Iaşi
Expoziţii personale:
2009 Interferenţe artistice, Iaşi;
2010 Interferenţe artistice, Incinta complexului comercial Hala Centrală, Iaşi.
Expoziţii de grup:
2011 Expoziţia internaţională de arte vizuale Gorj Fest, Ruse, Bulgaria;
2012 Erotica, Iaşi;
2013 Ausblicke, Kloster Neuburg, Austria;
2013 Festivalul Educaţiei FIE, Iaşi;
2013 Simpozionul internaţional de artă Retezat (coordonator departament sculptură 2009-2013).
Crez: Abordând teme inspirate din geometrie, simbolism, mitologie, esoterism şi magie sau catoptrică, arta practicată de mine se poate caracteriza ca fiind o artă hibridă ce îmbină medii precum sculptura, pictura, instalaţie, instalaţie video, grafica sau arhitectura.
„Ana-Maria Negară preferă fluiditatea materialității, de parcă piatra este într-o continuă stare de flux, depășind punctul de origine, acolo unde forma sfidează așteptarea și stabilește o nouă ordine. De la subteran la terestru și ulterior celest, infinitul face ca trecutul să se lase prins în prezent, prin urmele labirintice, în timp ce extinderea acvatică revendică o odisee familiară și neobișnuită în același timp. Ana Maria provoacă materialitatea pietrei, incorporând în formă memoria acesteia în timp ce o sculptează, rafinând dovada intervenției umane pentru ca aceasta să prezinte ca un dat natural, unde forma și procesul sunt o replică a iluziei și adevărului.” (Maria Bilașevschi).