Brâncuși, în licitație, la Artmark București
12 februarie 2021
Creație din repertoriul celui mai cunoscut artist român, Constantin Brâncuși, la București. Lucrarea „Le Crocodile” face parte din seria experimentelor de atelier realizate în plumb de celebrul sculptor și va fi scoasă la licitație, pentru prețul de pornire de doar 3.000 de euro, în ajunul Zilei Naționale Brâncuși, pe 18 februarie, în cadrul Licitației Artmark de Artă Postmodernă și Contemporană.
Făurită de Brâncuși în 1949, lucrarea provine din Fondul Brâncuși, colecția Alexandru Istrati și Natalia Dumitrescu. Opera este reprodusă în monografia „Brancusi”, Pontus Hulten, fiind inventariată și inclusă în catalogul realizat de soții Istrati alături de Pontus Hulten, Director al Muzeului „Moderna” din Stockholm, în 1986. În 2010, opera a participat, alături de alte 3 piese, la expoziția organizată cu ocazia licitației Artcurial în 2010, la Paris.
Tot Brâncuși semnează, în licitația din 18 februarie, și fotografia „Cap de fată (Premiere pierre directe)”, realizată de marele artist în anul 1908. Este cunoscut faptul că una dintre marile sale „iubiri” a fost fotografia, iar instantaneele realizate de maestru constituie momente esențiale ale procesului său creativ. Astfel, Brâncuși ne face o invitație de a privi opera prin ochiul său. Fotografia din cadrul licitației are un preț de pornire de 5.000 de euro.
Reamintim că 2018 a fost anul recordului absolut de piață al lui Brâncuși, al cărui bronz reprezentând portretul lui Nancy Cunard (La jeune fille sophistiquee) din 1928 s-a adjudecat la Christie’s SUA cu 62,8 milioane USD. Trendul de altminteri s-a construit treptat, tot în SUA, tot la Christie’s, o „Muză adormită” din bronz din 1913 adjudecându-se, cu un an înainte, în mai 2017, cu 51 milioane USD (raportat la o estimare, pe atunci contemporană, de 20-30 milioane USD, bizuită pe prețul de adjudecare în 2009 a sculpturii „Madame L.R.” din colecția Pierre Berge). Unicitatea lui Brâncuși, bornă definitorie pentru sculptura modernă, precum și raritatea sa în piața internațională de artă continuă să fie argumentele convingătoare pentru continuarea aceluiași trend de creștere a cotației, așteptările fiind ca o următoare piesă puternică să stabilească un nou record, eventual în preajma pragului de 100 de milioane USD, atins numai de titanii universali ai artei moderne și contemporane, ce beneficiază de o recunoaștere absolută.
Prețuri excepționale au obținut și fotografiile realizate de Brâncuși, fie atelierului său parizian, fie unora dintre lucrările sale, pe care se străduia să le surprindă din unghiuri în care lumina, eclerajul, continuau finisarea sculpturii. Astfel reușește, la case mici de licitație, prețuri record precum cel pentru fotografia atelierului din 1930-1935, de 39 cm, adjudecată în iunie 2019 în Elveția de către Beurret&Bailly cu suma de 86 de mii de euro, ori pentru fotografia atelierului din 1928, de 29 cm, adjudecată în SUA de Swann Galleries, în octombrie 2018, cu 87 de mii de euro (ori o vedere din atelier, surprinzând țestoasa, cocoșii, pe regele regilor etc., din 1945, adjudecată în noiembrie 2019 de Christie’s la Paris cu 65 de mii de euro). Mult peste estimările casei este recenta vânzare a fotografiei realizate de Brâncuși în atelier, în 1924, cuplului de sculpturi „Muza adormită” și „Cocoșul”, adjudecată, tot recent, în noiembrie 2019, de Christie’s Paris cu 150.000 de euro; și mai recent, îm martie a.c., Sotheby’s New York adjudecă o fotografie realizată în 1912 de Brâncuși „Muzei adormite”, de 24 cm, cu 71 de mii de euro.
Cele două creații realizate de Constantin Brâncuși pot fi admirate la Palatul Cesianu-Racoviță, de luni până vineri, în intervalul orar 10:00-20:00, iar ulterior licitate în cadrul Licitației de Artă Postmodernă și Contemporană, din 18 februarie, care va avea loc online pe Platforma Artmark LIVE.
Alina PANICO
Creație din repertoriul celui mai cunoscut artist român, Constantin Brâncuși, la București. Lucrarea „Le Crocodile” face parte din seria experimentelor de atelier realizate în plumb de celebrul sculptor și va fi scoasă la licitație, pentru prețul de pornire de doar 3.000 de euro, în ajunul Zilei Naționale Brâncuși, pe 18 februarie, în cadrul Licitației Artmark de Artă Postmodernă și Contemporană.
Făurită de Brâncuși în 1949, lucrarea provine din Fondul Brâncuși, colecția Alexandru Istrati și Natalia Dumitrescu. Opera este reprodusă în monografia „Brancusi”, Pontus Hulten, fiind inventariată și inclusă în catalogul realizat de soții Istrati alături de Pontus Hulten, Director al Muzeului „Moderna” din Stockholm, în 1986. În 2010, opera a participat, alături de alte 3 piese, la expoziția organizată cu ocazia licitației Artcurial în 2010, la Paris.
Tot Brâncuși semnează, în licitația din 18 februarie, și fotografia „Cap de fată (Premiere pierre directe)”, realizată de marele artist în anul 1908. Este cunoscut faptul că una dintre marile sale „iubiri” a fost fotografia, iar instantaneele realizate de maestru constituie momente esențiale ale procesului său creativ. Astfel, Brâncuși ne face o invitație de a privi opera prin ochiul său. Fotografia din cadrul licitației are un preț de pornire de 5.000 de euro.
Reamintim că 2018 a fost anul recordului absolut de piață al lui Brâncuși, al cărui bronz reprezentând portretul lui Nancy Cunard (La jeune fille sophistiquee) din 1928 s-a adjudecat la Christie’s SUA cu 62,8 milioane USD. Trendul de altminteri s-a construit treptat, tot în SUA, tot la Christie’s, o „Muză adormită” din bronz din 1913 adjudecându-se, cu un an înainte, în mai 2017, cu 51 milioane USD (raportat la o estimare, pe atunci contemporană, de 20-30 milioane USD, bizuită pe prețul de adjudecare în 2009 a sculpturii „Madame L.R.” din colecția Pierre Berge). Unicitatea lui Brâncuși, bornă definitorie pentru sculptura modernă, precum și raritatea sa în piața internațională de artă continuă să fie argumentele convingătoare pentru continuarea aceluiași trend de creștere a cotației, așteptările fiind ca o următoare piesă puternică să stabilească un nou record, eventual în preajma pragului de 100 de milioane USD, atins numai de titanii universali ai artei moderne și contemporane, ce beneficiază de o recunoaștere absolută.
Prețuri excepționale au obținut și fotografiile realizate de Brâncuși, fie atelierului său parizian, fie unora dintre lucrările sale, pe care se străduia să le surprindă din unghiuri în care lumina, eclerajul, continuau finisarea sculpturii. Astfel reușește, la case mici de licitație, prețuri record precum cel pentru fotografia atelierului din 1930-1935, de 39 cm, adjudecată în iunie 2019 în Elveția de către Beurret&Bailly cu suma de 86 de mii de euro, ori pentru fotografia atelierului din 1928, de 29 cm, adjudecată în SUA de Swann Galleries, în octombrie 2018, cu 87 de mii de euro (ori o vedere din atelier, surprinzând țestoasa, cocoșii, pe regele regilor etc., din 1945, adjudecată în noiembrie 2019 de Christie’s la Paris cu 65 de mii de euro). Mult peste estimările casei este recenta vânzare a fotografiei realizate de Brâncuși în atelier, în 1924, cuplului de sculpturi „Muza adormită” și „Cocoșul”, adjudecată, tot recent, în noiembrie 2019, de Christie’s Paris cu 150.000 de euro; și mai recent, îm martie a.c., Sotheby’s New York adjudecă o fotografie realizată în 1912 de Brâncuși „Muzei adormite”, de 24 cm, cu 71 de mii de euro.
Cele două creații realizate de Constantin Brâncuși pot fi admirate la Palatul Cesianu-Racoviță, de luni până vineri, în intervalul orar 10:00-20:00, iar ulterior licitate în cadrul Licitației de Artă Postmodernă și Contemporană, din 18 februarie, care va avea loc online pe Platforma Artmark LIVE.
Alina PANICO
Brâncuşi mereu contemporan
Le-Crocodile---Constantin-Brancusi
12 februarie 2021
În perioada 10 - 24 februarie are loc la Muzeul Național al Țăranului Român expozitia multimedia Mirrors of Brâncuși, un proiect care urmărește să surprindă esența sculptorului roman printr-o serie de instalații și de experiențe bazate pe opera lui Constantin Brâncuși. Proiectul este organizat de Fundația Art Production, Centrul de Resurse pentru Cetățenie Activă și Christian Westblink, cu sprijinul JTI și Muzeul Național al Țăranului Român.
Mirrors of Brâncuși dorește să lase oamenilor o amprentă mai puternică și mai concretă asupra a cine a fost Brâncuși, dar și o raportare la alte concept și definiții, mai apropiate de esența omului și artistului Brâncuși.
Abordând noite hnologii și reinterpretând opera cunoscute și mai puțin cunoscute ale artistului, expoziția este o prezentare dinamică a unor întâmplări din viața artistului, relațiile sale cu alți artiști din vremea lui, precum și trăsături de character despre care se vorbește prea puțin. La finalul experienței, vizitatorul va reuși să capteze informația, dar și noi concepte despre sculptor.
Proiectul a pornit de la o cercetare făcută pe un grup de oameni de vârste și ocupații diferite, dar care a cuprins aceleași concluzii - ceea ce mentalul colectiv și-a însușit despre Brâncuși e diferitfață de ceea ce a vrut în esență să transmit artistul. Pentru a schimba direcția, creatorii proiectului au mers pe ideea de interactivitate și de implicare a tehnologiei în procesul de creație.
„Ca să gândim acest proiect, am mers pe un fir logic în care am pus cap la cap conceptele pe care se bazează opera lui Brâncuși și nevoile publicului, felul în care acesta interacționează cu o informație și cum o asimilează el. Am ajuns astfel la Mirrors of Brâncuși, un proiect-oglindă, în care oamenii nu doar că sunt puși față în față cu creația lui Brâncuși, dar sunt invitați să se pună în locul unor opere ale artistului, ajungându-se astfel la o analiză a propriilor emoții și sentimente dintr-o postură nouă. Prin acest proces de a teidentifica și de a empatiza cu celălalt, vizitatorii vor avea o imagine mai clară asupra a ceea ce și-a propus Brâncuși prin opera lui. Verticalitate, complexitate ascunsă în linii simple, emoție și reîntoarcere către sine - asta veți descoperi în cadrul expoziției Mirrors of Brâncuși spune curatorul expoziției, Silvana Dulamă-Popa.
Expoziția dispune de o scenografie amplă, în care vizitatorul va putea experimenta cum e să fii parte dintr-o operă a lui Brâncuși, se va oglindi într-o interpretare a unui modul în mărime naturală al Coloanei fără Sfârșitși se va bucura de un scurt film dedicate vieții inventatorului sculpturii moderne, cu informații concise și alese cu grijă. Echipa de creație este formată din Silvana Dulamă-Popa (curator), Diana Miroșu (scenograf), Alin Popa (design lumină), Zoli Toth (muzică), Dilmana Yordanovași Ovidiu Eftimie (video), Iulian Dinu (foto).
Proiectul se desfășoară în mai multe spații, prima expoziție fiind la București, la Muzeul Național al Țăranului Român, sala Irina Nicolau, în perioada 10 - 24 februarie. Expoziția va putea fi vizitată de marți până duminică în intervalul 10:00 - 18:00.
Mirrors of Brâncuși este un proiect organizat de Fundația Art Production, Centrul de Resurse pentru Cetățenie Activă și Christian Westblink, cu sprijinul JTI și Muzeului Național al Țăranului Român.
Liliana POPA
În perioada 10 - 24 februarie are loc la Muzeul Național al Țăranului Român expozitia multimedia Mirrors of Brâncuși, un proiect care urmărește să surprindă esența sculptorului roman printr-o serie de instalații și de experiențe bazate pe opera lui Constantin Brâncuși. Proiectul este organizat de Fundația Art Production, Centrul de Resurse pentru Cetățenie Activă și Christian Westblink, cu sprijinul JTI și Muzeul Național al Țăranului Român.
Mirrors of Brâncuși dorește să lase oamenilor o amprentă mai puternică și mai concretă asupra a cine a fost Brâncuși, dar și o raportare la alte concept și definiții, mai apropiate de esența omului și artistului Brâncuși.
Abordând noite hnologii și reinterpretând opera cunoscute și mai puțin cunoscute ale artistului, expoziția este o prezentare dinamică a unor întâmplări din viața artistului, relațiile sale cu alți artiști din vremea lui, precum și trăsături de character despre care se vorbește prea puțin. La finalul experienței, vizitatorul va reuși să capteze informația, dar și noi concepte despre sculptor.
Proiectul a pornit de la o cercetare făcută pe un grup de oameni de vârste și ocupații diferite, dar care a cuprins aceleași concluzii - ceea ce mentalul colectiv și-a însușit despre Brâncuși e diferitfață de ceea ce a vrut în esență să transmit artistul. Pentru a schimba direcția, creatorii proiectului au mers pe ideea de interactivitate și de implicare a tehnologiei în procesul de creație.
„Ca să gândim acest proiect, am mers pe un fir logic în care am pus cap la cap conceptele pe care se bazează opera lui Brâncuși și nevoile publicului, felul în care acesta interacționează cu o informație și cum o asimilează el. Am ajuns astfel la Mirrors of Brâncuși, un proiect-oglindă, în care oamenii nu doar că sunt puși față în față cu creația lui Brâncuși, dar sunt invitați să se pună în locul unor opere ale artistului, ajungându-se astfel la o analiză a propriilor emoții și sentimente dintr-o postură nouă. Prin acest proces de a teidentifica și de a empatiza cu celălalt, vizitatorii vor avea o imagine mai clară asupra a ceea ce și-a propus Brâncuși prin opera lui. Verticalitate, complexitate ascunsă în linii simple, emoție și reîntoarcere către sine - asta veți descoperi în cadrul expoziției Mirrors of Brâncuși spune curatorul expoziției, Silvana Dulamă-Popa.
Expoziția dispune de o scenografie amplă, în care vizitatorul va putea experimenta cum e să fii parte dintr-o operă a lui Brâncuși, se va oglindi într-o interpretare a unui modul în mărime naturală al Coloanei fără Sfârșitși se va bucura de un scurt film dedicate vieții inventatorului sculpturii moderne, cu informații concise și alese cu grijă. Echipa de creație este formată din Silvana Dulamă-Popa (curator), Diana Miroșu (scenograf), Alin Popa (design lumină), Zoli Toth (muzică), Dilmana Yordanovași Ovidiu Eftimie (video), Iulian Dinu (foto).
Proiectul se desfășoară în mai multe spații, prima expoziție fiind la București, la Muzeul Național al Țăranului Român, sala Irina Nicolau, în perioada 10 - 24 februarie. Expoziția va putea fi vizitată de marți până duminică în intervalul 10:00 - 18:00.
Mirrors of Brâncuși este un proiect organizat de Fundația Art Production, Centrul de Resurse pentru Cetățenie Activă și Christian Westblink, cu sprijinul JTI și Muzeului Național al Țăranului Român.
Liliana POPA
Mirrors of Brâncuşi,
un proiect multimedia dedicat sculptorului român
un proiect multimedia dedicat sculptorului român
