Summitul NATO de la Vilnius
13 iulie 2023
Prima zi a summit-ului NATO de la Vilnius s-a încheiat oficial cu una dintre cele mai dificile decizii ale alianței: viitorul relației cu Ucraina. În condițiile în care Kiev a presat pentru a i se oferi măcar un calendar clar de aderare, decizia NATO a fost: Ucraina va fi invitată să adere la alianță ”atunci când condițiile vor fi îndeplinite”.
Comunicatul oficial e clar: „Susținem pe deplin dreptul Ucrainei de a-și alege propriile aranjamente de securitate. Viitorul Ucrainei este în NATO. Reafirmăm angajamentul pe care l-am luat la Summit-ul din 2008 de la București că Ucraina va deveni membră a NATO și astăzi recunoaștem că drumul Ucrainei către integrarea euro-atlantică deplină a depășit necesitatea Planului de acțiune pentru aderare.
Ucraina a devenit din ce în ce mai interoperabilă și integrată politic cu Alianța și a făcut progrese substanțiale pe calea reformei sale. În conformitate cu Carta din 1997 privind un parteneriat distinctiv între NATO și Ucraina și cu Complementul din 2009, aliații vor continua să sprijine și să revizuiască progresul Ucrainei în ceea ce privește interoperabilitatea, precum și reformele suplimentare din sectorul democratic și de securitate care sunt necesare.
Miniștrii de externe ai NATO vor evalua în mod regulat progresul prin Programul național anual adaptat. Alianța va sprijini Ucraina în realizarea acestor reforme pe drumul său către viitoarea aderare. Vom fi în măsură să extindem o invitație Ucrainei de a se alătura Alianței atunci când aliații vor fi de acord și vor fi îndeplinite condițiile.”
Alte subiecte abordate în prima zi:
Extinderea parteneriatului NATO cu Republica Coreea
Cooperarea NATO cu Australia și Noua Zeenlandă
Selectarea unei echipe de investiții însărcinată să gestioneze un fond de 1 miliard euro
Instituirea Consiliului NATO-Ucraina
Aprobarea unui nou pachet de asistență pentru Ucraina care să faciliteze acesteia apropierea de standardele NATO
Cea de-a doua zi a summit-ului a adoptat decizii referitoare la:
Aprobarea noilor planuri regionale de apărare ale NATO
Chestiunea garanțiilor de securitate pentru Ucraina
Decizii privind susținerea industiei de Apărare
Asumarea creșterii cheltuielilor de Apărare la un nivel de minim 2% din PIB
„NATO va oferi Ucrainei securitate. Ucraina va face ca NATO să fie mai puternică!”, a declarat el, în timp ce era aplaudat de oameni. El a mai spus că el crede într-o „NATO care nu ezită, nu pierde timpul și nu se uită înapoi la un agresor”.
Secretarul general Jens Stoltenberg a declarat, în conferința de presă că „invitația de aderare a Ucrainei la Alianță va fi trimisă atunci când vor fi îndeplinte toate condițiile”. El a anunțat, de asemenea, că traseul de aderare a Ucrainei va fi unul rapid. „Am afirmat că Ucraina va fi membru NATO. Am rămas într-un proces cu un singur pas, după ce a fost eliminat Planul de Acțiune în vederea Aderării. Am agreat că Ucraina va fi invitată să adere la NATO atunci când aliații vor fi de acord și sunt îndeplinite condițiile. Am agreat, de asemenea, un pachet consistent de sprijin militar, pentru că dacă Ucraina nu se impune pe câmpul de luptă, nu avem despre ce proces de aderare să discutăm (…) Trebuie să investim mai mult în apărare. Ultima noastră estimare a arătat că cheltuielile pentru Apărare ale aliaților europeni și ale Canadei vor crește cu 8,2% în 2023. Aceasta este cea mai mare creștere din ultimele decenii”..
O coaliție formată din 11 țări va începe din august antrenarea piloților ucraineni pentru a pilota avioane de luptă F-16. Antrenamentele vor începe în Danemarca, apoi în România.
Premierul spaniol Pedro Sanchez a anunţat că Spania va desfăşura efective militare în Slovacia şi le va suplimenta pe cele din România pentru a consolida flancul estic al NATO.
Și Ungaria renunță să blocheze aderarea Suediei la NATO. „Poziția noastră este clară: guvernul susține aderarea Stockholmului la Alianța Atlantică (…) Finalizarea procesului de ratificare este acum doar o chestiune tehnică”, a scris ministrul de externe Peter Szijjarto pe contul său de Facebook înainte de a pleca la summit-ul de la Vilnius.
Autoritățile germane au aprobat transferul de arme suplimentare către Forțele Armate ale Ucrainei în valoare de 700 de milioane de euro. Printre acestea: 25 de tancuri Leopard și două sisteme de apărare antiaeriană Patriot, transmite BBC.
Franța va furniza Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune „SCALP”, care vor permite forțelor Kievului să se apere.
Volodimir Zelenski, aflat pe drum spre summit-ul de la Vilnius, era nemulțumit că în culise se derulează negocieri legate de invitarea Ucrainei în NATO fără să fie consultat Kievul, dar s-a potolit c\nd a ajun s la summit.
Iar pentru Rusia, acest lucru înseamnă o motivație pentru a-și continua teroarea. Incertitudinea înseamnă slăbiciune. Și voi discuta deschis acest lucru la summit.”
Summitul NATO va redefini relația Alianței cu Rusia și cu spațiul care altădată era privit drept zonă-tampon între două blocuri - Ucraina și Republica Moldova - în care doar Rusia își aroga dreptul de influență. Aliații NATO urmează să aprobe noi planuri regionale de apărare și să decidă calea cea mai potrivită de a apropia Ucraina de Alianță.
Inițial, summit-ul de la Vilnius ar fi trebuit să mai bifeze două borne importante: acceptul formal dat unui nou secretar general și ceremonia primirii celui de-al 32-lea membru al Alianței. Ambele obiective sunt însă amânate. În lipsa consensului asupra persoanei care ar fi trebuit să preia, din septembrie, poziția de secretar general, soluția găsită a fost, din nou, prelungirea mandatului lui Jens Stoltenberg.
În ceea ce privește aderarea Suediei, opoziția Turciei este doar aparent înlăturată în ultimul moment după anunțul de luni al președintelui Erdogan care a spus că trimite Parlamentului turc protocolul de aderare a Suediei ”cât mai curând posibil”.
Decizia președintelui Erdogan a fost influențată de promisiunea SUA că va debloca accesul Turciei la programele americane de înzestrare”. Dar Erdogan mai vrea ceva mai greu de realizat: deblocarea negocierilor de aderare ale Turciei la UE.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a apreciat că aliaţii din NATO ar trebui să ajungă la un acord pentru a renunţa la Planul de Acţiune pentru aderarea la NATO (Membership Action Plan, MAP) în privinţa Ucrainei, reducând astfel la un singur pas procesul de aderare al ţării la alianţa nord-atlantică.„Ucraina a făcut multe de când am luat decizia în 2008 (la summitul NATO de la Bucureşti - n.r.) că următorul pas va fi MAP. Ucraina este mult mai aproape de NATO, deci cred că a sosit momentul ca acest lucru să se reflecte în deciziile NATO. Toate puse cap la cap, inclusiv să spunem clar că Ucraina va deveni membră, vom renunţa la Planul de Acţiune pentru aderare, (…) vom trimite un mesaj foarte puternic şi pozitiv din partea NATO către Ucraina”.
Președintele Klaus Iohannis a declarat marți 11 iulie a.c., în cadrul unei conferințe de presă la Vilnius, că printre obiectivele României la summitul NATO se numără consolidarea flancului estic, în contextul războiului din Ucraina: „Obiectivele noastre sunt în primul rând cele care țin de noua postură de apărare, pe conceptul de apărare înaintată. Conceptul a fost anunțat la Madrid în 2022. (…) Voi susține măsuri suplimentare pentru flancul estic”.
Șeful statului român susține că „Rusia și terorismul sunt amenințări majore”. „În ce privește Ucraina, România va continua să fie un susținător ferm al integrării în NATO și vrem să marcă progrese în privința aderării Ucrainei la NATO”, completează el. Iohannis a spus că e importantă unitatea în cadrul Alianței și că e nevoie ca aceasta să sprijine partenerii vulnerabili, cum e cazul Republicii Moldova. „E esențială menținerea unității aliate. (…)Sprijin pentru partenerii vulnerabili, mai ales pentru Republica Moldova”..
Preşedintele american Joe Biden şi Volodimir Zelenski au avut miercuri 12 iulie a.c. o întâlnire bilaterală. Zelenski era foarte optimist: „Încă mai lucrăm la formulare, adică la cuvintele exacte ale unei astfel de confirmări, dar deja înţelegem faptul că Ucraina va fi în alianţă. Lucrăm pentru a face algoritmul de obţinere a calităţii de membru cât mai clar şi mai rapid posibil”. Dar decizia a fost extreme de clară: cât timp este în război, nu se pune problema aderării Ucrainei la NATO, ci doar NATO o va sprijini.
La summit-ul de la Vilnius au participat, în calitate de invitați, șefi de state și de guverne: președintele Ucrainei, premierul Australiei, președintele Republicii Coreea, premierul Republicii Moldova, premierul Noii Zeelande și premierul Suediei.
Grig NEAGOE
Prima zi a summit-ului NATO de la Vilnius s-a încheiat oficial cu una dintre cele mai dificile decizii ale alianței: viitorul relației cu Ucraina. În condițiile în care Kiev a presat pentru a i se oferi măcar un calendar clar de aderare, decizia NATO a fost: Ucraina va fi invitată să adere la alianță ”atunci când condițiile vor fi îndeplinite”.
Comunicatul oficial e clar: „Susținem pe deplin dreptul Ucrainei de a-și alege propriile aranjamente de securitate. Viitorul Ucrainei este în NATO. Reafirmăm angajamentul pe care l-am luat la Summit-ul din 2008 de la București că Ucraina va deveni membră a NATO și astăzi recunoaștem că drumul Ucrainei către integrarea euro-atlantică deplină a depășit necesitatea Planului de acțiune pentru aderare.
Ucraina a devenit din ce în ce mai interoperabilă și integrată politic cu Alianța și a făcut progrese substanțiale pe calea reformei sale. În conformitate cu Carta din 1997 privind un parteneriat distinctiv între NATO și Ucraina și cu Complementul din 2009, aliații vor continua să sprijine și să revizuiască progresul Ucrainei în ceea ce privește interoperabilitatea, precum și reformele suplimentare din sectorul democratic și de securitate care sunt necesare.
Miniștrii de externe ai NATO vor evalua în mod regulat progresul prin Programul național anual adaptat. Alianța va sprijini Ucraina în realizarea acestor reforme pe drumul său către viitoarea aderare. Vom fi în măsură să extindem o invitație Ucrainei de a se alătura Alianței atunci când aliații vor fi de acord și vor fi îndeplinite condițiile.”
Alte subiecte abordate în prima zi:
Extinderea parteneriatului NATO cu Republica Coreea
Cooperarea NATO cu Australia și Noua Zeenlandă
Selectarea unei echipe de investiții însărcinată să gestioneze un fond de 1 miliard euro
Instituirea Consiliului NATO-Ucraina
Aprobarea unui nou pachet de asistență pentru Ucraina care să faciliteze acesteia apropierea de standardele NATO
Cea de-a doua zi a summit-ului a adoptat decizii referitoare la:
Aprobarea noilor planuri regionale de apărare ale NATO
Chestiunea garanțiilor de securitate pentru Ucraina
Decizii privind susținerea industiei de Apărare
Asumarea creșterii cheltuielilor de Apărare la un nivel de minim 2% din PIB
„NATO va oferi Ucrainei securitate. Ucraina va face ca NATO să fie mai puternică!”, a declarat el, în timp ce era aplaudat de oameni. El a mai spus că el crede într-o „NATO care nu ezită, nu pierde timpul și nu se uită înapoi la un agresor”.
Secretarul general Jens Stoltenberg a declarat, în conferința de presă că „invitația de aderare a Ucrainei la Alianță va fi trimisă atunci când vor fi îndeplinte toate condițiile”. El a anunțat, de asemenea, că traseul de aderare a Ucrainei va fi unul rapid. „Am afirmat că Ucraina va fi membru NATO. Am rămas într-un proces cu un singur pas, după ce a fost eliminat Planul de Acțiune în vederea Aderării. Am agreat că Ucraina va fi invitată să adere la NATO atunci când aliații vor fi de acord și sunt îndeplinite condițiile. Am agreat, de asemenea, un pachet consistent de sprijin militar, pentru că dacă Ucraina nu se impune pe câmpul de luptă, nu avem despre ce proces de aderare să discutăm (…) Trebuie să investim mai mult în apărare. Ultima noastră estimare a arătat că cheltuielile pentru Apărare ale aliaților europeni și ale Canadei vor crește cu 8,2% în 2023. Aceasta este cea mai mare creștere din ultimele decenii”..
O coaliție formată din 11 țări va începe din august antrenarea piloților ucraineni pentru a pilota avioane de luptă F-16. Antrenamentele vor începe în Danemarca, apoi în România.
Premierul spaniol Pedro Sanchez a anunţat că Spania va desfăşura efective militare în Slovacia şi le va suplimenta pe cele din România pentru a consolida flancul estic al NATO.
Și Ungaria renunță să blocheze aderarea Suediei la NATO. „Poziția noastră este clară: guvernul susține aderarea Stockholmului la Alianța Atlantică (…) Finalizarea procesului de ratificare este acum doar o chestiune tehnică”, a scris ministrul de externe Peter Szijjarto pe contul său de Facebook înainte de a pleca la summit-ul de la Vilnius.
Autoritățile germane au aprobat transferul de arme suplimentare către Forțele Armate ale Ucrainei în valoare de 700 de milioane de euro. Printre acestea: 25 de tancuri Leopard și două sisteme de apărare antiaeriană Patriot, transmite BBC.
Franța va furniza Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune „SCALP”, care vor permite forțelor Kievului să se apere.
Volodimir Zelenski, aflat pe drum spre summit-ul de la Vilnius, era nemulțumit că în culise se derulează negocieri legate de invitarea Ucrainei în NATO fără să fie consultat Kievul, dar s-a potolit c\nd a ajun s la summit.
Iar pentru Rusia, acest lucru înseamnă o motivație pentru a-și continua teroarea. Incertitudinea înseamnă slăbiciune. Și voi discuta deschis acest lucru la summit.”
Summitul NATO va redefini relația Alianței cu Rusia și cu spațiul care altădată era privit drept zonă-tampon între două blocuri - Ucraina și Republica Moldova - în care doar Rusia își aroga dreptul de influență. Aliații NATO urmează să aprobe noi planuri regionale de apărare și să decidă calea cea mai potrivită de a apropia Ucraina de Alianță.
Inițial, summit-ul de la Vilnius ar fi trebuit să mai bifeze două borne importante: acceptul formal dat unui nou secretar general și ceremonia primirii celui de-al 32-lea membru al Alianței. Ambele obiective sunt însă amânate. În lipsa consensului asupra persoanei care ar fi trebuit să preia, din septembrie, poziția de secretar general, soluția găsită a fost, din nou, prelungirea mandatului lui Jens Stoltenberg.
În ceea ce privește aderarea Suediei, opoziția Turciei este doar aparent înlăturată în ultimul moment după anunțul de luni al președintelui Erdogan care a spus că trimite Parlamentului turc protocolul de aderare a Suediei ”cât mai curând posibil”.
Decizia președintelui Erdogan a fost influențată de promisiunea SUA că va debloca accesul Turciei la programele americane de înzestrare”. Dar Erdogan mai vrea ceva mai greu de realizat: deblocarea negocierilor de aderare ale Turciei la UE.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a apreciat că aliaţii din NATO ar trebui să ajungă la un acord pentru a renunţa la Planul de Acţiune pentru aderarea la NATO (Membership Action Plan, MAP) în privinţa Ucrainei, reducând astfel la un singur pas procesul de aderare al ţării la alianţa nord-atlantică.„Ucraina a făcut multe de când am luat decizia în 2008 (la summitul NATO de la Bucureşti - n.r.) că următorul pas va fi MAP. Ucraina este mult mai aproape de NATO, deci cred că a sosit momentul ca acest lucru să se reflecte în deciziile NATO. Toate puse cap la cap, inclusiv să spunem clar că Ucraina va deveni membră, vom renunţa la Planul de Acţiune pentru aderare, (…) vom trimite un mesaj foarte puternic şi pozitiv din partea NATO către Ucraina”.
Președintele Klaus Iohannis a declarat marți 11 iulie a.c., în cadrul unei conferințe de presă la Vilnius, că printre obiectivele României la summitul NATO se numără consolidarea flancului estic, în contextul războiului din Ucraina: „Obiectivele noastre sunt în primul rând cele care țin de noua postură de apărare, pe conceptul de apărare înaintată. Conceptul a fost anunțat la Madrid în 2022. (…) Voi susține măsuri suplimentare pentru flancul estic”.
Șeful statului român susține că „Rusia și terorismul sunt amenințări majore”. „În ce privește Ucraina, România va continua să fie un susținător ferm al integrării în NATO și vrem să marcă progrese în privința aderării Ucrainei la NATO”, completează el. Iohannis a spus că e importantă unitatea în cadrul Alianței și că e nevoie ca aceasta să sprijine partenerii vulnerabili, cum e cazul Republicii Moldova. „E esențială menținerea unității aliate. (…)Sprijin pentru partenerii vulnerabili, mai ales pentru Republica Moldova”..
Preşedintele american Joe Biden şi Volodimir Zelenski au avut miercuri 12 iulie a.c. o întâlnire bilaterală. Zelenski era foarte optimist: „Încă mai lucrăm la formulare, adică la cuvintele exacte ale unei astfel de confirmări, dar deja înţelegem faptul că Ucraina va fi în alianţă. Lucrăm pentru a face algoritmul de obţinere a calităţii de membru cât mai clar şi mai rapid posibil”. Dar decizia a fost extreme de clară: cât timp este în război, nu se pune problema aderării Ucrainei la NATO, ci doar NATO o va sprijini.
La summit-ul de la Vilnius au participat, în calitate de invitați, șefi de state și de guverne: președintele Ucrainei, premierul Australiei, președintele Republicii Coreea, premierul Republicii Moldova, premierul Noii Zeelande și premierul Suediei.
Grig NEAGOE
