27 iulie 2023
Bulgaria și România ar trebui să adere la spațiul Schengen, potrivit majorității din Parlamentul European, dar Austria (căreia noi o sa-i spunem pe numele real - Republica Sovietică Austria - n.r.) se opune în continuare cu acelaşi pseudoargument inacceptabil precizează ziarul german Die Tageszeitung.
Cancelaria Federală de la Viena afirmă că Austria își menține dreptul de veto în ceea ce privește aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen ceea ce nu este o chestiune de politică de partid, ci una de politică de securitate, scrie Die Tageszeitung, care a întrebat dacă există vreo schimbare în atitudine după ce Parlamentul European (PE) a solicitat Consiliului să aprobe aderarea celor două țări până la sfârșitul anului 2023.
Într-o rezoluție adoptată în urmă cu două săptămâni, legislativul european subliniază că ambele țări au îndeplinit deja cerințele necesare pentru a fi admise în spațiul Schengen. Pentru Viena, însă, aparent, protecția frontierelor nu funcționează, altfel nu s-ar putea explica de ce 70% dintre migranții reținuți în Austria nu fuseseră înregistrați anterior în nicio țară din UE. Austria se face că nu pricepe că migranţii vin mai ales din Ungaria unde ajung dinspe sud, adică dintro ţară admisă recent în spaţiul Schengen doar pentru că a facut cândva parte din imperiul austro-ungar.
Publicația germană consemnează evenimentele care au avut loc după ce Austria a blocat, la 8 decembrie 2022, accesul României în Schengen, urmărind interese electorale ce ţin de politica internă. Apeluri la boicotarea companiilor austriece, convocarea ambasadorului la București, critici din partea a jumătate din Europa au urmat votului dat de guvernul austriac care nu se aștepta la astfel de reacții.
Recenta rezoluție din Parlamentul European a arătat, de asemenea, cât de singuratic este guvernul federal de la Viena în această privință, remarcă Die Tageszeitung. Aceasta a fost una dintre „cele mai tangibile realizări ale integrării europene”, după cum se arată în textul rezoluției. Este inacceptabil ca cetățenii să fie discriminați la graniță cu timpi de așteptare uneori de zile întregi, pierderi economice și gaze de eșapament inutile.
Cotidianul german observă că argumentul folosit de Viena, combaterea migrației ilegale, nu face parte din criteriile clar definite pentru aderarea la Schengen.Eurodeputații au precizat pe 12 iulie că regretă decizia Consiliului din 8 decembrie 2022 de a respinge cele două state „fără să fi fost prezentată nicio justificare de natură juridică legată de criteriile de aderare”.
Chiar și președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, a regretat decizia guvernului independent de el din decembrie. Austria se afla într-o „situație dificilă” din cauza numărului mare de solicitanți de azil, dar „legătura acestei probleme cu aderarea României și Bulgariei la Schengen, trebuie să mărturisesc, din păcate, că nu o văd”, a spus Van der Bellen.
Fostul ministru român al Energiei Răzvan Nicolescu a cerut despăgubiri de 200 de milioane de euro pe lună pentru prejudiciul adus economiei românești.
Europarlamentarul român Eugen Tomac, din partea PPE, coleg de partid cu Partidul Popular Austriac (ÖVP), a calificat veto-ul drept o „palmă nemeritată” pentru 30 de milioane de cetățeni români și bulgari şi apornit un necesar demers juridic împotriva Republicii Sovietice Austria.
Guvernul austriac a trecut cu vederea faptul că premierul Ungariei, Viktor Orbán, unul dintre cei mai importanți aliați ai ÖVP, trimitea majoritatea migranților în Austria, notează Die Tageszeitung.
Problema migrației „ilegale” a fost deja tema dominantă a Partidului Popular condus de Nehammer în cele patru alegeri regionale. Dar strategia de a câștiga voturi de la partidul de extremă-dreapta FPÖ nu a funcționat pentru ÖVP. Partidului cancelarului austriac a pierdut aproape zece procente și majoritatea absolută în Austria Inferioară.
În toamna anului viitor, Austria va organiza alegeri parlamentare, iar în sondajele actuale, FPÖ se află pe primul loc - iar ÖVP ar fi în cel mai bun caz un partener minor.
În cadrul coaliției guvernamentale din Austria, veto-ul Schengen va fi probabil foarte controversat, însă puține critici deschise vin din partea partenerului de coaliție al Verzilor.
La jumătatea lunii martie, ministrul sănătății, Johannes Rauch, care face parte din partidul de centru-stânga, s-a pronunțat în favoarea aderării la Schengen pentru că e nevoie de români pentru a munci în țara care le-a trântit ușa în nas. Austria are nevoie urgentă de cei 30.000 de muncitori din România pentru a îngriji bătrâni și bolnavi.
România furnizează un număr important de turişti care duc bani mulţi în Austria. Firme importante din România au fost cumpărate mai mult în sistemul ciordeala de austrieci. Sunt firme austriece, inclusiv o bancă de escroci (o sa-i acordăm un spaţiu mai amplu, aşteptăm să intervină şi BNR pentru că Reiffeissen e un pericol major pentru sistemul bancar românesc) care se implică direct în distrugerea economiei româneşti. Austriecii sunt beneficiarii şi comandanţii infractoriolor care distrug pădurile româneşti.
O să ne ocupăm pe îndelete de toate.
Dar sperăm ca românii să evite, ca turişti, Republica Sovietică Austria, să-şi caute alte locuri de muncă pentru a nu-i mai slugări pe austrieci în firmele lor care încă mai sunt în România, Iar organele de control ale statului să-şi facă treaba pentru că noi ştim că austriecii sunt şpăgari şi n-am vrea să găsim funcţionari români complici cu marii infractori şi asasini austriaco-sovietici.
Vom continua!
Dinu CODREANU
Bulgaria și România ar trebui să adere la spațiul Schengen, potrivit majorității din Parlamentul European, dar Austria (căreia noi o sa-i spunem pe numele real - Republica Sovietică Austria - n.r.) se opune în continuare cu acelaşi pseudoargument inacceptabil precizează ziarul german Die Tageszeitung.
Cancelaria Federală de la Viena afirmă că Austria își menține dreptul de veto în ceea ce privește aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen ceea ce nu este o chestiune de politică de partid, ci una de politică de securitate, scrie Die Tageszeitung, care a întrebat dacă există vreo schimbare în atitudine după ce Parlamentul European (PE) a solicitat Consiliului să aprobe aderarea celor două țări până la sfârșitul anului 2023.
Într-o rezoluție adoptată în urmă cu două săptămâni, legislativul european subliniază că ambele țări au îndeplinit deja cerințele necesare pentru a fi admise în spațiul Schengen. Pentru Viena, însă, aparent, protecția frontierelor nu funcționează, altfel nu s-ar putea explica de ce 70% dintre migranții reținuți în Austria nu fuseseră înregistrați anterior în nicio țară din UE. Austria se face că nu pricepe că migranţii vin mai ales din Ungaria unde ajung dinspe sud, adică dintro ţară admisă recent în spaţiul Schengen doar pentru că a facut cândva parte din imperiul austro-ungar.
Publicația germană consemnează evenimentele care au avut loc după ce Austria a blocat, la 8 decembrie 2022, accesul României în Schengen, urmărind interese electorale ce ţin de politica internă. Apeluri la boicotarea companiilor austriece, convocarea ambasadorului la București, critici din partea a jumătate din Europa au urmat votului dat de guvernul austriac care nu se aștepta la astfel de reacții.
Recenta rezoluție din Parlamentul European a arătat, de asemenea, cât de singuratic este guvernul federal de la Viena în această privință, remarcă Die Tageszeitung. Aceasta a fost una dintre „cele mai tangibile realizări ale integrării europene”, după cum se arată în textul rezoluției. Este inacceptabil ca cetățenii să fie discriminați la graniță cu timpi de așteptare uneori de zile întregi, pierderi economice și gaze de eșapament inutile.
Cotidianul german observă că argumentul folosit de Viena, combaterea migrației ilegale, nu face parte din criteriile clar definite pentru aderarea la Schengen.Eurodeputații au precizat pe 12 iulie că regretă decizia Consiliului din 8 decembrie 2022 de a respinge cele două state „fără să fi fost prezentată nicio justificare de natură juridică legată de criteriile de aderare”.
Chiar și președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, a regretat decizia guvernului independent de el din decembrie. Austria se afla într-o „situație dificilă” din cauza numărului mare de solicitanți de azil, dar „legătura acestei probleme cu aderarea României și Bulgariei la Schengen, trebuie să mărturisesc, din păcate, că nu o văd”, a spus Van der Bellen.
Fostul ministru român al Energiei Răzvan Nicolescu a cerut despăgubiri de 200 de milioane de euro pe lună pentru prejudiciul adus economiei românești.
Europarlamentarul român Eugen Tomac, din partea PPE, coleg de partid cu Partidul Popular Austriac (ÖVP), a calificat veto-ul drept o „palmă nemeritată” pentru 30 de milioane de cetățeni români și bulgari şi apornit un necesar demers juridic împotriva Republicii Sovietice Austria.
Guvernul austriac a trecut cu vederea faptul că premierul Ungariei, Viktor Orbán, unul dintre cei mai importanți aliați ai ÖVP, trimitea majoritatea migranților în Austria, notează Die Tageszeitung.
Problema migrației „ilegale” a fost deja tema dominantă a Partidului Popular condus de Nehammer în cele patru alegeri regionale. Dar strategia de a câștiga voturi de la partidul de extremă-dreapta FPÖ nu a funcționat pentru ÖVP. Partidului cancelarului austriac a pierdut aproape zece procente și majoritatea absolută în Austria Inferioară.
În toamna anului viitor, Austria va organiza alegeri parlamentare, iar în sondajele actuale, FPÖ se află pe primul loc - iar ÖVP ar fi în cel mai bun caz un partener minor.
În cadrul coaliției guvernamentale din Austria, veto-ul Schengen va fi probabil foarte controversat, însă puține critici deschise vin din partea partenerului de coaliție al Verzilor.
La jumătatea lunii martie, ministrul sănătății, Johannes Rauch, care face parte din partidul de centru-stânga, s-a pronunțat în favoarea aderării la Schengen pentru că e nevoie de români pentru a munci în țara care le-a trântit ușa în nas. Austria are nevoie urgentă de cei 30.000 de muncitori din România pentru a îngriji bătrâni și bolnavi.
România furnizează un număr important de turişti care duc bani mulţi în Austria. Firme importante din România au fost cumpărate mai mult în sistemul ciordeala de austrieci. Sunt firme austriece, inclusiv o bancă de escroci (o sa-i acordăm un spaţiu mai amplu, aşteptăm să intervină şi BNR pentru că Reiffeissen e un pericol major pentru sistemul bancar românesc) care se implică direct în distrugerea economiei româneşti. Austriecii sunt beneficiarii şi comandanţii infractoriolor care distrug pădurile româneşti.
O să ne ocupăm pe îndelete de toate.
Dar sperăm ca românii să evite, ca turişti, Republica Sovietică Austria, să-şi caute alte locuri de muncă pentru a nu-i mai slugări pe austrieci în firmele lor care încă mai sunt în România, Iar organele de control ale statului să-şi facă treaba pentru că noi ştim că austriecii sunt şpăgari şi n-am vrea să găsim funcţionari români complici cu marii infractori şi asasini austriaco-sovietici.
Vom continua!
Dinu CODREANU
Republica Sovietică Austria se opune în continuare aderării României la spațiul Schengen
Niet Heil
Karl-Nehammer
Karl-Nehammer
