Partial transa a doua din PNRR

28 iunie 2023

Comisia Europeană a aprobat acordarea celei de-a doua tranșe de bani României din PNRR, în valoare de 3,2 miliarde de euro, dar România nu va primi toți banii întrucât nu a îndeplinit două ținte importante în domeniul energetic, sumele aferente fiind momentan suspendate.

Decizia Comisiei Europene mai are nevoie și de aprobări din partea altor instituții europene, însă punctul de vedere al Comisiei este decisiv.

Suma aferentă celor două ținte energetice neîndeplinite este de aproximativ 140 de milioane de euro. Comisia Europeană a constatat că jaloanele 129 şi 133 legate de investițiile în energie nu au fost atinse în mod satisfăcător. Obiectivele nerealizate de Ministerul Energiei sunt semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW și semnarea contractelor pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată.Dacă România nu va îndeplini aceste obiective până în februarie anul viitor, ar putea pierde definitiv suma de 140 de milioane de euro.

Restul sumei de bani, de peste 3 miliarde de euro, va fi livrată României în luna septembrie a.c. Până atunci, Guvernul are timp să vină cu observații la decizia Comisiei Europene.

2,1 miliarde de euro din sumă reprezintă granturi, așadar bani gratuiți.

Pentru a primi această sumă, Guvernul a reușit cu greu și cu întârziere să îndeplinească celelalte 49 de obiective prevăzute în PNRR obligatorii pentru livrarea tranșei a doua de bani de către Comisia Europeană.

Este vorba despre 34 de reforme și 15 investiții destinate printre altele, economisirii de energie, dezvoltării infrastructurii în Educație și reducerii abandonului școlar, sustenabilității pilonului 2 de pensii, acordării de vauchere celor care prestează munci domestice, digitalizării.

România a depus a doua cerere de plată din PNRR în decembrie anul trecut însă Comisia Europeană a considerat că nu toate obiectivele asumate de România în 2021 au fost îndeplinite corect așa că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a cerut prelungirea perioadei în care putea finaliza reformele și investițiile din plan.

Din cauza întârzierilor din ultimele luni, Guvernul nu a putut cere până acum Comisiei Europene tranșa a treia de bani, și ea în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro.

Acordarea celei de-a treia tranșe de bani din planul de redresare economică post Covid este condiționată de îndeplinirea altor zeci de obiective, printre care reforma pensiilor speciale, nefinalizată încă.

Principalele modificări în legea pensiilor speciale:

magistrații şi personalul de specialitate juridică, cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţilor de încadrare brute lunare şi sporurile cu caracter permanent, din ultimele luni consecutive de activitate, stabilite conform eșalonării prevăzute în anexe.

personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare conform eşalonării în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare perioadei de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

O perioadă de tranziție de 6-7 ani în care magistrații și angajații din sistemul de apărare și ordine publică se pot pensiona în condiții asemănătoare cu cele din legile actuale, fără a avea însă voie să părăsească în acest interval sistemul.

Pentru pensiile militare de stat stabilite până la data de 1 ianuarie 2030, baza de calcul folosită este media soldelor/ salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, dintr-un număr de luni consecutive, conform eșalonării, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special, după caz, actualizate cu indicele prețurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie la data deschiderii drepturilor de pensie.

pensiile speciale bazate doar pe contributivitate vor fi integral în plată abia peste 20 de ani.

La împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii, funcţionarii publici parlamentari care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 25 ani în structurile Parlamentului, beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele luni înainte de data pensionării, conform eșalonării. Pensia acordată nu poate depăşi nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile corespunzătoare funcţiei deţinute sau funcţiei asimilate.

În total, prin PNRR, România poate accesa 27,2 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, până în 2026, bani care reprezintă împrumuturi cu dobândă avantajoasă și granturi.

Pentru a primi întreaga sumă, România trebuie să realizeze 507 reforme și investiții.

Printre cele mai mari investiții finanțate prin PNRR sunt mii de kilometri de drumuri și căi ferate modernizate sau noi, peste 100 de creșe, campusuri universitare, laboratoare, centre noi de sănătate, spitale, instituții sociale pentru vârstnici și mai ales investiții pentru producerea de energie verde.

Pierderea ar fi uriaşă dacă pensiile exagerat de mari ale unor şmecheri (uneori chiar infractori îmbrăcaţi în vestimentaţii ale justiţiei) vor fi mai importante decât dezvoltarea României.

Dinu CODREANU