25 noiembrie 2021

MEDIjobs și MedicHub Media au organizat în parteneriat cea de-a doua ediție a conferinței ”Leaders in Healthcare România”, eveniment ce a reunit în premieră, 24 dintre cei mai apreciați lideri medicali ai momentului, din țară și de peste hotare. Conferința a avut obiectivul de a oferi managerilor și profesioniștilor din domeniul medical o viziune holistică asupra a ceea ce înseamnă leadership în domeniul medical.

Peste 250 de manageri și profesioniști din domeniul medical au putut urmari și interacționa cu lideri de top din domeniul medical, în cele peste șapte ore de conferință. Nume sonore ale momentului, precum Prof. Dr. Alexandru Rafila, Prof. Dr. Emilian Popovici, Dr. Adrian Marinescu, Dr. Gabriel Diaconu, Dr. Beatrice Mahler, Prof. Dr. Răzvan Cherecheș, Dr. Wargha Enayati sau Dr. Nelu Tătaru au abordat teme de interes, precum managementul schimbărilor în medicină, dezvoltarea abilităților de leadership sau reziliența sistemului de sănătate românesc în pandemia COVID-19, în cadrul primei sesiuni, deschise de Carmen Uscatu, cofondatoarea Asociației ,,Dăruiește Viață”.

Ministrul propus (între timp desemnat - n.r.) pentru portofoliul Sănătății, prof. Alexandru Rafila, a criticat managementul pandemiei de până acum în România. ,,Sunt zone importante care nu au reușit să fie aduse în

prim-plan și să fie făcute operaționale - mă refer în primul rând la asistența medicală ambulatorie. Au existat mari deosebiri în ceea ce privește performanța structurilor de sănătate publică - direcțiile de sănătate publică sunt foarte diferite între ele, în ceea ce privește resursa umană, dar și aspecte de ordin material. Apropo de leadership, acesta a fost autoritar, autocratic, fără sa țină seama de sugestiile reprezentanților din sănătate. Ministerul Sănătății nu a fost ajutat să integreze, din punctul meu de vedere, toate aceste elemente și de foarte multe ori, deciziile de sănătate publică care de multe ori nu au ținut seama de recomandările oamenilor din instituțiile de sănătate publică, nu au fost cele mai bune”, a spus Rafila.

Managerul Institutului ,,Marius Nasta”, Dr. Beatrice Mahler, a prezentat calitățile de leadership necesare unui medic de succes. ,,Când vorbim de lideri, bineînțeles că vor fi greșeli în ceea ce fac, însă trebuie să rămână puternici, să aibe curajul de a găsi soluțiile pentru a le depăși. De  asemenea, medicii ar trebui să-și respecte colegii și pacienții și abia apoi să aștepte respectul de la pacienți. Cred că e extrem de important să revenim la motivul pentru care am ales să fim medici, la dragostea față de pacient, la dorința de a ajuta omul - și cu siguranță să ne gândim cu
toții ce putem face bun astăzi pentru noi, astfel încât să multiplicăm acest bun în jurul nostru”, a mai spus dr. Mahler.

Marea dezbatere - Leadership în era COVID

De mare impact, primul modul dedicat managerilor medicali a fost sesiunea de dezbateri despre  leadership în era COVID-19, moderată de Prof. Dr. Răzvan Cherecheș.

Principalele declarații ale invitaților:

Răzvan Cherecheș: „În momentul în care am intrat în pandemie, orice guvern am fi avut era condamnat, nu avea nicio șansă să câștige... Dacă luau măsuri la timp, oamenii s-ar fi plâns că nu s-a întâmplat nimic, dacă luau măsurile mai târziu, toată lumea s-ar fi plâns câți oameni au avut de suferit. În ceea ce privește opinia publică, liderii ar fi avut de suferit oricum”

Nelu Tătaru: ,,Faptul că am trecut primul val și o parte din al doilea, ascultând pe cineva sau urmând pe cineva, cred că doar atunci am avut o reușită. În rest, dacă ne uităm la valul 3 sau valul 4 care a trecut parcă de la sine, cred că relaxarea sau comportamentul antivaccin a născut în partea cealaltă un lider, în partea opusă celei în care eram noi cei care luptam cu pandemia. Toată asta s-a transformat în nereușitele noastre, într-o perioadă grea de lipsă de resurse, de lipsă de medicamente, de materiale sanitare”

Emilian Popovici: ”În România am observat că atâta timp cât a primat decizia medicală, lucrurile au mers într-un mod preponderent pozitiv, iar în momentul în care a ajuns să primeze decizia politicului, lucrurile au evoluat categoric negativ. De asemenea, în momentul în care s-a ignorat o informație care spunea că suntem într-o anumită situație care necesita măsuri și s-a luat o în considerare o altă variantă, lucrurile au evoluat, de asemenea, negativ.”

Adrian Marinescu: ”În pandemie nu a existat un model care să fie demn de urmat de noi toți. Cred că România a făcut destul de mulți pași. Într-adevăr partea politică a încurcat lucrurile, și le-a încurcat destul de mult, lucru care a avut destul de multe urmări în această pandemie”.

De ce medicii talentati devin manageri de succes

Cel de-al doilea modul din cadrul primei sesiuni a debutat cu o scurtă introducere în aspectele juridice și legale, oportunitățile și riscurile de care medicii trebuie să țină cont în activitatea lor, precum și complexitățile contractărilor, prezentate de Dan Minoiu, Partener Mușat și Asociații - birou de avocatură. ,,Ca medic, este aproape imposibil să nu te confrunți cu o dispută cu un coleg, angajator, furnizor, partener de afaceri,angajat, dar sunt lucruri care pot fi prevenite pe termen lung. Spre exemplu, zona de malpraxis se referă la o preocupare constantă din partea medicilor despre cum se pot proteja legal și care sunt riscurile meseriei”, a explicat avocatul.

Ulterior, Dr. Nicolae-Iordache Iordache a explicat nu doar care este rolul compasiunii în actul medical și beneficiile acesteia precum scăderea erorilor, a burnout-ului sau creșterea notorietății personale, ci și cum pot medicii și managerii să cultive compasiunea. Potrivit acestuia, riscul depersonalizării “apare atunci când personalului medical nu-i pasă de pacienți. Se ajunge într-o stare de oboseală și stres, încât orice pacient e la fel ca oricare altul. Medicii îi tratează ca pe un obiect sau devin insensibili sau duri față de nevoile pacienților și poate fi percepută ca un fel de anti-compasiune”.

Conf. Dr. Mihai Craiu a povestit apoi cum poate lucrul cu copiii să ajute liderii să devină mai buni, prin prisma unei abordări oneste și constructive, bazate pe o bună comunicare. ”Copilul este un pacient foarte onest. Nu te minte. Când te place, există o chimie cu el. Când nu te place, nu prea ai ce face. Dacă l-ai făcut bine, e bine. Dacă nu e pe drumul cel bun, el nu va vrea nici concediu medical, nici nu are agende ascunse. Pur și simplu vrea să meargă acasă”, explică medicul. Acesta a avut și câteva sfaturi pentru viitori lideri medicali: ,,74% dintre persoanele confruntate cu o problemă de sănătate apelează la internet înainte de a merge la medic. Ar trebui să vă puneți la punct cu social media, să țineți pasul cu ei. Expuneți afecțiunile medicale pe înțelesul  pacienților. Încercați să readuceți satisfacțiile medicinei clasice de comunitate”, au fost sfaturile doctorului Craiu.

Cel de-al doilea panel de discuții, moderat de Lucian Ioniță, i-a avut în prim plan pe conf. Dr. Raluca Teleanu, şefa Secţiei de Neurologie Pediatrică de la Spitalul ,,Victor Gomoiu”, SdL. Dr. Cătălin Cîrstoveanu, șeful secției de Terapie Intensivă Nou-Născuți a spitalului ,,Marie Curie” și Dr. Oren Iancovici, director medical și fondator ARES. Invitații au descris începuturile carierei de manager, au explicat de ce medicii buni pot deveni și manageri de succes, au subliniat lipsa unei școli de management în medicina românească, precum și dificultatea schimbării mentalităților în sectorul medical din țara noastră.

Principalele declarații ale invitaților panelului II:

Raluca Teleanu: ,,În domeniul medical românesc va fi nevoie de o mică revoluție. Poate că noi suntem o sursă de inspirație, ca lideri, dar e nevoie și de o școală științifică. Un bun manager este un om care nu e preocupat de a fi șef, ci de a fi un lider bun. Poate ar trebui să acceptăm că managerii pot fi și oameni tineri, bine pregătiți, nu neapărat oameni în vârstă”.

Cătălin Cîrstoveanu: ,,E un conflict permanent medic-manager. Unde nu există o conlucrare corectă nu poate fi un proces bun. Noi, ca șefi de secție, suntem cei care trebuie să colaborăm cu managementul și să le spunem rezultatele mediului nostru, să punem totul într-un buget. Cea mai mare durere este lipsa unui buget. Nu putem vorbi de o relație între doctor și manager acolo unde există deficiențe în îngrijirea pacienților.”

Oren Iancovici: ,,Este important să înțelegem antreprenoriatul în medicină. În acest moment nu există o lege sau o școală de a face management în sistem privat. Este extrem de greu. Noi trebuie să ii învățăm pe colegii noștri să gândească outside the box. Trebuie să identificăm medici tineri care doresc să își dedice viața antreprenoriatului în domeniul medical. Managementul respectiv devine un stil de viață, iar dacă identificăm aceste persoane, putem și să facem să crească acest segment, dar acest lucru va dura mulți ani de acum înainte.”

Ce opțiuni există pentru liderii medicali în era digitală

Cea de-a doua sesiune, dedicată medicilor și profesioniștilor din domeniu a fost deschisă de Dr. Vlad Berbecar, cofondatorul Caravanei cu Medici. Dr. Berbecar a expus modul în care se pot  dezvolta calitățile de leadership de-a lungul carierei medicale, dar și cum se pot întreține aceste atribute, în ciuda volumului tot mai mare de muncă. ,,Leadership-ul înseamnă să ai o viziune, să împărtășești și să inspiri. Avem cea mai grea facultate dintre toate meseriile. Lucrurile nu devin mai ușoare după aceea. Dimpotrivă, devenim și mai agasați de volumul de muncă, de aceea, dezvoltarea atributelor de leadership trebuie întreținută în permanență”, a spus acesta.

Dr. Horațiu Ioani, singurul neurochirurg român deținător al certificatului ”Fellow of the Royal College of Surgeons of England” și fondatorul platformei Neuro Centrum, a expus nevoia de inovație și digitalizare în lumea medicală românească, pornind de la nevoile pacienților și modul în care se petrece interacțiunea medic-pacient, inclusiv în privința telemedicinei. ,,În România, telemedicina se face dintotdeauna. Ceea ce numim acum telemedicină este o poveste veche, care a fost reîncălzită, apărând diferite platforme care standardizează interacțiunea medic-pacient. Dar începi cu pacienți cărora trebuie să le rezolvi o problemă, iar digitalizarea vine în plan secundar”, e de părere chirurgul.

Un alt specialist român de top, dar de această dată din Statele Unite, Dr. Elizabeta Popa, Associate Professor Weill Cornell Medical College/New York Presbyterian Hospital, a încântat publicul cu o prezentare excelentă a modului în care digitalizarea poate ajuta actul medical și poate elimina birocrația ce ocupă timpul prețios al medicilor, indicând faptul că România ar putea învăța din greșelile țărilor mai avansate în acest domeniu, pentru a putea urma calea potrivită. ,,Am ajuns într-un punct critic în care pacienții sunt mulți și rămân nevăzuți de medic. Cabinetele medicale sunt în SUA într-o fază terminală și au cam dat faliment. Pacientul are nevoie de diagnostic, medicație și îngrijire, nu să stea pe holuri și pe drumuri. [...] Trebuie să lucrăm cu cei din IT. Trebuie să scăpăm de teancul de hârtii cu care vine pacientul. El e central. Nu e demn ca pacientul român să fie plimbat de colo colo, e o inepție.”

Impresionant a fost și cel de-al treilea panel de discuții, moderat și completat de Dr. Radu Veștemean, Chief Information Architecht și cercetător principal în Canada la NirvSystem Corp din Toronto, Canadacompanie aflată în avangarda digitalizării în domeniul medical. Dr. Într-o discuție extrem de bine argumentată despre ce înseamnă să fii un lider medical în era digitală, cei trei speakeri au explicat cum se pot folosi platformele și sistemele informatice în interesul medicului și pacientului, emergența interacțiunilor digitale și necesitatea ca datele medicale să fie accesibile rapid și ușor medicilor din echipa de tratament, fără a mai fi nevoie ca pacienții, în special cei  oncologici, să care cu ei teancuri de hârtii.

Principalele declarații ale invitaților panelului III:

Radu Veștemean: ,,Trebuie create standarde, pentru ca toate datele să fie în același format, să împărțim datele între spitale sau clinici, dacă este nevoie. Pacienții preferă interacțiunile digitale pentru că pot vedea fața medicului. Interacțiunea medic-pacient poate fi mai umană în mod paradoxal, prin intermediul platformelor online, cum este Zoom, decât în spitale, unde sunt instituite regulile de combatere a COVID-19.

Elizabeta Popa: ,,În SUA, fiecare spital a avut sistemul lui, dar de când folosim cu toții același software, totul a deveni mult mai simplu. Medicina trebuie să însemne ascultarea pacientului, înțelegere, diagnosticare și tratament, „nimic în rest” și pandemia de COVID a arătat că acest lucru este posibil, inclusiv în România. De asemenea, trebuie standarde și pentru siguranța datelor și interoperabilitate, între sistemele de operare Android și iOS. [...] Nu vom deveni complet digitalizați, nu ne putem băga în priză undeva. Dar nu vom mai relua cabinetul medical în sensul clasic, cum era înainte. Putem să ne concentrăm pe prezența fizică și consultații atunci când este nevoie și să evităm să stăm pe holuri și să nu facem nimic.”

Horațiu Ioani: ”Într-adevăr, există această teamă de depersonalizare a pacientului. Acesta crede că riscă să apară doar ca un șir de numere pentru medic. Oamenii au nevoie de empatie, însă noi încercăm să standardizăm această acțiune, de aceea, automat, fiecare pacient trebuie sa arate ca un ecran de dropdown care să îți transmită diagnosticul final, cum se poate interveni cu schema de tratament și care sunt riscurile asociate.”

Cum își pot îmbunătati medicii sănătatea mintală și starea de bine

Ultimul modul al conferinței s-a axat pe relația dintre medic și pacient, precum și pe îmbunătățirea stării de bine a specialiștilor medicali.

Dr. Raluca Teleanu a explicat avantajele creării unei culturi empatice prin comunicare, pentru ca pacienții să înțeleagă clar mesajul transmis de medici, trecând peste barierele de comunicare prin empatie și înțelegerea stării mentale a acestora. „Sistemul medical, sigur, nu funcționează așa cum ne dorim. Posibil cea mai mare nemulțumire sau una dintre cele mai mari, este legată de nepăsare, de felul în care pacienții ne percep. Li se pare că nu ne pasă destul și că nu suntem destul de implicați. Că nu știm să comunicăm și nici măcar nu credem că e important să comunicăm cu ei. Din perspectiva noastră, a oamenilor care muncesc în sistemul medical, credem că încă nu știm să muncim suficient în echipă”, a spus aceasta.

Ulterior, Prof. Dr. Simona Rednic, Președintele Societății Române de Reumatologie și Dr. Iulia Deac, Coach Executiv pentru Lideri în îngrijirea sănătății. s-au axat pe tema impactului pe care îl are coaching-ul, au expus beneficiile cultivării de alianțe cu pacienții, liderii și cei care dețin expertiză în domeniu, pentru a reuși să aducem schimbări pozitive în echipa medicală, organizație și relația cu pacienții. ,,E clar că e vorba de o răspundere colectivă. Oamenii nu știu cum se manifestă boala, oamenii nu înțeleg ce înseamnă un vaccin. Într-un fel, fiecare dintre noi, medicii, am contribuit într-o oarecare măsură la cunoștințele actuale ale pacienților noștri și la educația  medicală mai mult sau mai puțin deficitară a acestora. Schimbarea trebuie să o facă fiecare în  jurul său ”, este de părere Simona Rednic.

Dr. Gabriel Diaconu, medic specialist psihiatru, a oferit în prezentarea sa o perspectivă personală asupra leadership-ului și a influenței acestuia în conducerea unei echipe în confruntarea cu stresul, pentru a putea câștiga încrederea colegilor și pacienților. ,,În confruntarea cu stresul, leadership-ul medical e important, pentru că nu vor fi tot timpul reguli. Ai nevoie ca oamenii să aibă încredere în tine”, spune psihiatrul. (nu este un sfat)



Ultima sesiune de discuții, moderată de Dr. Iulia Deac, i-a avut invitați pe Prof. Dr. Doina Cosman, președintele Asociaţiei Române de Psihiatrie şi Psihoterapie şi al Alianţei Române de Prevenţie a Suicidului, Dr. Mihai Bran, medic psihiatru și cofondator ATLAS și Dr. Nicolae Rednic, medic primar medicină internă. Sesiunea s-a axat pe modul în care doctorii aflați în dificultate își pot îmbunătăți sănătatea mintală și starea de bine. Pornind de la dramele și problemele prin care trec mulți medici practicieni în actualul context, invitații au expus strategii de ameliorare a calității profesionale pentru a putea reveni la o stare de normalitate.

Principalele declarații ale invitaților panelului IV:

Doina Cosman: ,,Una dintre cele mai mari dificultăți pentru medici sunt conflictele cu pacienții sau colegii. Rezidențiatul nu te educă pentru detensionarea acestor situații și puțini dintre noi știm să reacționăm pentru a gestiona aceste situații. Una dintre soluții este comunicarea interdisciplinară. [...] Răutatea aparținătorilor ne rănește. Chiar dacă nu ne arătăm frustrarea și nu răspundem la conflicte, răutatea celorlalți vis-a-vis de procesul de vindecare a apropiaților lor ne rănește.

Mihai Bran: ,,Faptul că te simți valorizat la locul de muncă iar asta se vede în ochii celor din jurul tău, te poate face să treci mai ușor peste anumite lipsuri. Medicii ar trebuie să accepte posibilitatea că la un moment dat putem trece printr-un burnout. Înainte să îi faci bine pe alții e important să fii tu bine.”

Nicolae Rednic: ,,Chiar dacă în pandemie trăsătura eroică a fost atribuită medicului, cel care își sacrifică timpul și se neglijează pe el și familia, eu nu cred că această perspectivă ester de invidiat. Ar fi de preferat să dezvoltăm o cultură profesională în care medicilor nu li se cere să-și sacrifice viața personală.”

În încheierea conferinței, Dr. Mihai Bran a reamintit importanța unui bun management al stresului pentru a reuși să se obțină un echilibru între profesie și viața personal: ,,Problema stresului este când se cronicizează și ajungi la burnout. Cheia este simplă și presupune ventilare, conectare cu cei din jurul nostru. În momentul de față, a discuta despre problemele tale nu este un lucru ușor, dar el trebuie să devină o normalitate. O sănătate psiho-emoțională bună începe cu o discuție”.

,,Ne bucurăm ca am putut oferi profesioniștilor din domeniul medical un eveniment unic, care să pună în lumină nu doar provocările actuale cu care medicii și managerii medicali din România se confruntă în momentul de față, ci și soluții concrete de leadership prin care putem evolua ca domeniu. Le mulțumim atât participanților, cât mai ales invitaților noștri și abia așteptăm să ne revedem la cea de-a treia ediție”, a declarat la finalul evenimentului Catrinel Hagivreta Djafari, CEO MEDIjobs, compania ce a organizat, în parteneriat cu MedicHub Media, conferința Leaders in Healthcare România..

„Leaders in Healthcare 2021 și-a propus să fie o platformă de avangardă care să aducă în fața publicului leadership-ul medical, altfel decât se reflectă aceste portrete în media: au fost prezenți liderii crizei COVID-19, politicieni și epidemiologi, liderii crizei post-covid, psihiatri și terapeuți. Au venit în fața publicului liderii revoluției digitale în sănătate, liderii comunicării medicale, antreprenori sociali în sănătate și atâția alții. Am urmărit cu încântare discuțiile libere și pasionale și mulțumesc celor care au atâtea de spus, pentru că și-au făcut timp să împărtășească și cu noi observațiile si planurile lor”, a declarat Dr. Simona Melnic, managing director MedicHub & Viața Medicală.



Despre MEDIjobs

MEDIjobs este în prezent cea mai mare platformă dedicată recrutării medicale în România. Este o platformă de tip marketplace care reprezintă locul de întâlnire al specialiștilor și angajatorilor medicali din România.

A fost fondată în 2015, de Catrinel Hagivreta Djafari și George Hagivreta. Platforma MEDIjobs desfășoară operațiuni în România și SUA. În România, comunitatea MEDIjobs numără peste 60.000 de specialiști din domeniul medical și peste 1.800 de companii. Până acum, MEDIjobs a procesat peste 180.000 de oferte de angajare adresate profesioniștilor din domeniu. MEDIjobs se diferențiază de alte platforme similare prin faptul că specialiștii medicali nu aplică la job-uri, ci primesc oferte de job de la angajatori, conform cu profilele create în platformă. Profilele sunt confidențiale până în momentul în care un candidat acceptă oferta și este invitat la un interviu cu angajatorii preferați. MEDIjobs percepe un comision de succes doar companiilor, pentru fiecare candidat angajat cu succes prin platformă.



Despre Medichub

MedicHub Media este compania de comunicare medicală, dedicată exclusiv profesioniștilor din domeniul sănătății, care acționează de peste 15 ani ca un integrator pentru furnizarea de informații și educație medicală continuă, prin editare de ziare și reviste științifice, evenimente medicale științifice, comunicare digitală, E-learning, E-mailing, telemarketing. Platforma medichub.ro cu peste 65.500 de contacte, își

propune să devină locul de întâlnire al tuturor profesioniștilor din sănătate din România, să-i ajute să se perfecționeze continuu, să-și cultive pasiunea și să câștige timp. Susținem comunitatea medicală dinamică prin comunicare și educație continuă, prin servicii de calitate, inovație, valori și încredere. Mai multe detalii găsiți aici: www.medichub.ro.



Mulțumim speakerilor care au participat în cadrul conferinței.

Mulțumim sponsorului Gold: Banca Transilvania - Divizia pentru Medici.

Mulțumim partenerului media: Viața Medicală

(comunicat transmis de organizatorii evenimentului)

MEDIjobs România & MedicHub.ro
Liderii în sănătate trebuie lăsaţi să decidă