Promovam performanta economica!
Editie electronica a publicatiei tiparite Top Business - fondata 1993, Anul XXVII
nr.3 (890) Martie 2019
Reproducerea oricarei imagini sau oricarui text din acest site se poate face doar cu acordul TopBusinessNews.
Potrivit art 206 Cod Penal responsabilitatea juridica apartine autorilor textelor publicate.
Curierul Sanatatii
Publicatie de informatie medicala si educatie sanitara editata de
Asociatia Acceleratori
ai Performantei
Grupul de presa
Anul XXVII,
nr. 3 (131)
Martie 2019
Editor general
Constantin DUMITRU
Consiliul Stiintific
Prof.Univ.Dr.
Vasile ASTARASTOAE
Prof.Univ.Dr. Mircea BEURAN
Prof.Univ.Dr. Vasile LASCAR
Consilieri
George Enescu,
presedinte Austromed
Sef Lucrari Dr. Alexandru Bogdan Vitalaru
Consultanti
Cornelia Boanta, Ionel Luca, Psih. Mihai Precup
Redactia
Adela Stoian -
redactor sef adjunct
Redactori de rubrica
Psiholog Mihaela Frasila
Dr. Morel Rosenthal top.mrosenthal@yahoo.com
Cornelia Stanciu
Geta Torok
Redactori:
Iulian Fagaraseanu
Iuliana Surescu

Dezbaterea moderna privind responsabilitatea sociala a omului
de stiinta - a aparut in secolul trecut odata cu declinul
conceptiei scietifiste potrivit careia «Tot ce este posibil din
punct de vedere stiintific este acceptabil din punct de vedere
moral ».
Increderea de nezdruncinat in superioritate stiintifica a
subminatde fapt rolul societatii. Mai mult s-a sustineut ideea
potrivit careia trebuie sa limitam democratia si sa crestem
rolul tehnocratilor si a oamenilor de stiinta. S-a vorbit despre
competente, dar nimic despre responsabilitate.
Suntem inca prizonieri ai unui cerc vicios in care progresul
stiintific impune cucerirea unor piete care, la randul lor,
cantaresc asupra inovarii, cu riscul de a abandona imperativele
dezvoltarii durabile iar ”motivul celor mai puternici este
intotdeauna cel mai bun”.
Din punct de vedere stiintific, exista din ce in ce mai mult
tendinta de a considera fiinta umana drept obiect. Acest lucru
poate se potriveste realitatii sale biologice, dar nu si existentei
sale ca persoana umana.
Cu alte cuvinte, in economia actuala, piata alege omul, stiinta
tinde sa transforme in obiect fiinta umana, iar, in final, stiinta
este invadata de piata. Persoana umana, care este si o fiinta,
devine un obiect al pietei ca si stiinta, in momentul in care
piata intra in stiinta. Se va inchide bucla?
Aici poate interveni societatea. Deoarece atunci cand sunt
puse in discutii valorile morale ale societatii cel care trebuie
sa decida este cetateanul informat
Intr-o dezbatere, privind mijloacele (de exemplu, problema
cercetarii celulelor embrionare ca o modalitate de a crea
noi terapii,clonarea terapeutica,organisme modificate
genetic etc), cetateanul obisnuit este la egalitate cu
cercetatorul. . Intrebarea este: „ Cetateanul este capabil
sa-si exprime punctul de vedere intr-o dezbatere despre
scopuri, cu mai multe sanse de succes decat intr-o
dezbatere despre mijloace? Raspunsul nu e simplu.
Societatea prin cetatenii ei poate sa impiedice abuzul
stiintei deoarece poate impune o precautie in cercetarea
stiintifica. Principiul precautiei consta in adoptarea sau
respingerea unui anumit program pe baza acceptabilitatii
din punct de vedere a valorilor pe care le cultiva acea
societate si care, de regula, au un caracter de
universalitate. Cu alte cuvinte, este posibil sa fie o masura
de precautie stabilita nu pe criterii stiintifice, ci pe criterii
morale.
O astfel de dezbatere presupune, insa, existenta unor
structuri si practici, care sa permita determinarea
alegerii. Aceasta presupune si ipoteza unei culturi minime
si are sens doar daca cineva isi asuma conditiile
democratice initiale. Principiul precautiei are sens in
momentul in care trebuie facuta o alegere riscanta, in
absenta unui raspuns stiintific si moral. Adica, o alegere
in care se pot crea confuzii si unde nu exista nici o
modalitate de a sti in avans daca cineva se inseala.
Intrebarea devine atunci din ”cine face alegerea?” in
„cum se face alegerea?”.
In concluzie, responsabilitatea sociala a omului de stiinta
mai ales in domeniul stiintelor vietii este obligatorie si ea
poate fi definita si controlata de catre societate prin etica
intr-un regim social democratic.
Stiinta, etica si societate
Prof. Univ. Dr. Vasile ASTARASTOAE
Contact:
Tel: 0720 026 609
Email: curierul.sanatatii@yahoo.com
O urgenta:
angajarea de
epidemiologi
de Cornelia STANCIU
Pacientul in program de hemodializa isi construieste programul de viata in functie de
„programul de dializa”, care inseamna o sedinta de hemodializa de 4 - 5 ore, de 3 ori pe
saptamana, intr-un centru specializat. Orice deplasare mai lunga de o zi, presupune
transferul intr-un alt centru de hemodializa unde pacientul este primit NUMAI daca
exista un aparat disponibil.
Asociatia Transplantatilor din Romania (ATR) a dat o veste buna pentru acesti pacienti!
In perioada 06 - 12 martie 2019, „ambasadorii” de la centrele „Dializa Mucaria” din
Sicilia (partener al ATR din 2018), se afla intr-un circuit in Romania pentru a prezenta
pacientilor, medicilor si asistentilor medicali, oportunitatea pentru pacientii
hemodializati de a calatori in Sicilia, unde centrele „Dializa Mucaria” din Alcamo si
Valderice asigura acces la programul de hemodializa pentru acest tip de pacienti, in
baza cardului european de sanatate.
Pentru a veni in sprijinul pacientilor, „Dializa Mucaria” ofera cazare in apartamente in
regim hotelier, dotate cu zona de bucatarie, in localitatile turistice Trapani, San Vito Lo
Capo si Castellamare del Golfo si se asigura transport la/de la centrul de dializa.
Cazarea este gratuita, iar pentru transportul cu avionul Romania - Sicilia si retur, se
ramburseaza pana la 100 euro din pretul biletului.
Tot pentru confortul pacientilor, responsabilul pentru relatia cu pacientii romani ia
legatura cu centrul de dializa si se asigura ca documentele de transfer sunt transmise
corect si in timp util. Pacientul a trebuit doar sa anunte ca doreste aceasta calatorie la
ATR sau direct la „Dializa Mucaria” (astranrom@gmail. com; https://www. facebook.
com/astranrom/; https://www. facebook. com/dialisimucaria/)
Pacientii hemodializati, interesati de a calatori in Sicilia, pot afla detalii in intalnirile
cu „ambasadorii” de la „Dializa Mucaria” in urmatoarele localitati: Iasi (6 martie),
Botosani (7 martie), Bistrita Nasaud (8 martie), Baia Mare (9 martie), Satu Mare (10
martie), Cluj - Napoca (11 martie), Bucuresti (12 martie) - intilnirea de la Bucuresti va
fi la finalul sedintei AG a ATR. (Detalii despre sedinta AG a ATR pe paginile de
Facebook „Astranrom - Asociatia Transplantatilor din Romania” si „Asociatia
Transplantatilor Din Romania”) Toate detaliile legate de intalniri sunt anuntate pe
pagina de Facebook „Dialisi Mucaria”.
Multumim „ambasadorilor” de la „Dializa Mucaria”: Filippo Mucaria, Director Sanitar si
Fondatorul programului Dializa de vacanta si al centrelor de dializa Mucaria, Alberto
Adragna, Project Manager Dializa de vacanta si Elena Marin, Responsabil pentru relatia
cu pacientii din Romania si Republica Moldova, pentru ca vin in intampinarea
pacientilor hemodializati oferindu-le posibilitatea de a calatorii in Sicilia.

Presedintele Asociatiei
Nationale pentru Protectia
Pacientilor, Vasile Barbu,
a declarat ca “in
continuare spitalele din
Romania nu pun accent pe
angajarea de specialisti,
pentru ca aceste
compartimente de
epidemiologie din spital sa
functioneze correct; (…) pe
langa faptul ca nu
raporteaza, desi ei stiu ca
au infectii
intraspitalicesti, nu iau
toate masurile de
dezinfectare, nu le
stapanesc, nu le
controleaza, dar le si
raporteaza fals. (. . . ) Sunt
spitale in care se iau
masuri, din pacate (. . . )
managerii de spitale
orasenesti, unele
judetene, nu trateaza cum
se cuvine fenomenul
infectiilor
intraspitalicesti”.
Cei de la Institutul
„Marius Nasta” „au
raportat corect infectii
nosocomiale si au facut
chiar public acest lucru.
Atat „Marius Nasta”,
„Victor Babes”, Institutul
„Matei Bals”, Spitalul de
Boli Infectioase Cluj, Iasi,
sunt spitale la care ajung
pacienti tarati si colonizati
cu bacterii de la alte
spitale, lasati acolo in
ultima faza si vin in aceste
spitale pentru a fi salvati
pe ultima suta de metri
(...)
Epidemiologia (…) trebuie
sa certifice fenomenul de
infectie intraspitaliceasca
si sa stabileasca unde
sunt focarele si in acest
fel sa putem preveni
raspandirea acestor
infectii atat in spital, cat
si la nivelul altor spitale
pe unde pacientul va
circula pentru tratamente.
„Marius Nasta”,
„Floreasca”, Municipal,
„Bagdasar Arseni”,
spitalele judetene din
centre universitare, aduna
toate cazurile de pacienti
colonizati cu bacterii
rezistente la tratament”.
Doua persoane au murit
luna trecuta la Institutul
de Pneumoftiziologie
„Marius Nasta” din
Capitala, din cauza
infectiei cu acinetobacter
multirezistent, a declarat
managerul institutiei,
Beatrice Mahler. Ea a spus
ca exista doua cazuri de
infectii cu acinetobacter si
a solicitat sprijinul DSP.
Hemodializa nu inseamna „arest la domiciliu”
Pacientii romani dusi gratuit la tratament in Sicilia
de Gheorghe TACHE