• HOME

Intr-un articol anterior am facut o scurta istorie a sommelieriei. M-am

referit mai putin la cat de interesanta, frumoasa si nobila este

aceasta indeletnicire pentru punerea in valoare a vinului  in fata

consumatorului. Nimeni altul nu poate face aceasta indeletnicire, cu

atata maestrie si profesionalism decat sommelierul.

De curand, un valoros oenolog din tara, mi-a spus ca un producator

cu pregatirea necesara poate oricand fi un sommelier, avand in vedere

ca el produce vinul de calitate si cunoaste toate secretele etapelor

prefacerii strugurilor in vin.

Eu consider ca aceste doua meserii sunt relativ diferite . Oenologul

controleaza productia de vin, controleaza gustul acestuia facand in asa

fel incat sa obtina aromele si efectele dorite, inainte de a fi cumparate

si consummate. Sommelierul nu intervine in procesul de producere,

maturare si afinare a vinului, el intervine cand vinul este deja produs.

Cele doua profesiuni sunt absolut complementare si se intalnesc in

zona unei pasiuni commune: unul fasoneaza potentialul vinului,

celalalt il pune in valoare in fata consumatorului.

Dar meseria sommelierului nu se limiteaza la asta, inaintea

serviciului propriuzis el asigura selectia, pastrarea si stadiul vinului la

locul unde lucreaza.Este, totodata un cunoscator fin al regiunilor

viticole, denumiri de origine, soiuri etc, un initiator si un ghid

intrucat pentru el vinul nu trebuie sa aibe secrete. Prezentand sticla

de vin in fata unui client care l-a comandat, permite acestuia sa

verifice eticheta si informatiile care sunt inscrise, fiind pregatit sa

raspunda clientului la toate intrebarile, gustand vinul inainte de a fi

servit.

In Franta, tara care poseda un patrimoniu viticol unic in lume, a

existat o prima Uniune a sommelierilor in 1907, careia i-a  urmat in

1970 Uniunea Sommelierilor francezi, al carei presedinte este un 

celebru sommelier - Philippe Faur Brac. Sub umbrela acestei

institutii, se formeaza anual  cca.350 de tineri sommelieri, intre care

multi se consacra acestei meserii si chiar devin celebri in Franta si in

toata lumea. Amintesc cateva nume: Olivier Poussiers, George Lepre,

Eric Goetelmann, Pascaline Lepeltier si chiar Julia Scavo - de origine

romana, care au devenit adevarati ambasadori ai Frantei in domeniul

gastronomiei

In Italia , tara care alterneaza cu Franta la primul loc in lume,

importanta sommeleriei nu poate fi mai prejos. Scoala italiana a

consacrat mari maestri ai sommelieriei ca Andrea Podazza ,Stefania

Turato, Giuseppe Bua, Giacomo Sandri etc, dintre acestia Paolo Basso

a fost apreciat ca cel mai bun sommelier din lume in  2003 la

Concursul de sommelieri de la Tokyo.

La noi, sommeleria moderna s-a dezvoltat incepand cu anii `90 cand

au aparut si primii producatori privati care au urmarit o tinta: vinul de

calitate. Odata cu dezvoltarea retelei de restaurante si a marilor

magazine, aceasta institutie a capatat un caracter organizat prin

initiativa unor pionieri iubitori ai vinului si cu legaturi in tarile

avansate. Avem astazi, daca nu gresesc, doua Asociatii: O.S.R. -

Organizatia Sommelierilor din Romania si A.S.R.- Asociatia

Sommelierilor din Romania, ale  caror conduceri si membri se lupta,

numai ei stiu cum, sa formeze tineri specialisti in acest domeniu,

viitori maestri in arta sommelierei, cadre destinate sa oficieze aceasta

frumoasa indeletnicire in marile restaurante  si sa reprezinte vinul in

competitiile si evenimentele din tara si strainatate. Pot nota

personalitati care fac cinste acestei meserii si cu care am colaborat

multi ani,in calitate de producator de vin.Dau numele lor in ordine

alfabetica, caci pe toti ii stimez si apreciez la fel de mult: Achim

Laurentiu , Sergiu Chifor, Septimiu Crisan, Lucian Deac,  Virgil

Dumitrascu, Radu Ilea, Sergiu Nedelea, Virgil Manescu, Stelian

Stefan, Marian Timofti, Florin Voica. Sunt si altii cu care  nu m-am

incrucisat,  poate la fel de valorosi.

Exista un presentiment ca la noi aceasta meserie este riscanta, atat

pentru cei consacrati cat mai ales pentru  proaspetii  absolventi,

restaurantele, chiar cele renumite, evita sa angajeze sommelieri,

motivand ca au costuri in plus, idem cei din alte domenii unde se

preteaza prezenta acestora.

In tarile din Occident sau SUA, cand un restaurant are un sommelier

de clasa, conducerea este foarte multumita, inregistrand o

rentabilitate mult mai mare decat in restaurant unde nu activeaza un

sommelier. Restaurantul din Romania care recruteaza un sommelier

fara vocative si daruire, purtand doar roba si tasta,  risca sa piarda

bani si clienti, dar daca are unul de calitate va deveni rentabil si va

castiga in renume.

Din fericire, orice tanar cu vocatie si talent pentru aceasta meserie

are astazi deja o pleiada de invatatori care sa-l indrume sa

imbratiseze aceasta frumoasa indeletnicire. Si eu am avut multe de

invatat de la marii sommelieri. Cred ca trebuie sa fii inzestrat de la

natura cu acest dar asa ca, vazandu-mi de meseria mea, legata multi

ani si de vocatia lor, continui a-i aprecia pe acesti minunati specialisti

in serviciul vinului..