De fapt somelier provine, dupa cate stiu, dintr-un
cuvant francez, la origine ``saumalier`` acest termen
aparand pentru prima data in evul mediu, atunci insa
reprezenta persoana care se ocupa, in principal cu
transportul si supravegherea bagajelor in voiajele Curtii
Regale din Franta. Iata deci ca suntem departe de
termenul utilizat in zilele noastre.
Cu trecerea anilor, notiunea de somelier se aproprie
treptat de cel pe care il definim astazi, initial apare ca
o persoana insarcinata cu intretinerea lenjeriei si a
veselei de tot felul, la servirea meselor, dar, ulterior
il vedem deja responsabil cu aprovizionarea si
supravegherea pivnitelor ceea ce deja reprezinta un pas
inainte in inceputurile acestei meserii.
Meseria de Somelier sau sommelier cum spun
francezii, se contureaza in adevaratul sens al
cuvantului, in secolul al XIV- lea, urmare unei
ordonante date de regele Filip V al Frantei, cand
somelierul devine ofiterul insarcinat cu servirea
bauturilor la Curtea Regala.Acesta, pe langa alte
obligatii profesionale, primirea vinurilor si a altor
bauturi, depozitarea, pregatirea inainte de servit etc,
trebuia sa guste vinul inainte de a fi servit, in fata
Majestatii Sale si a altor demnitari invitati la Curte.,
existand riscul otravirii, practica frecventa in acele
timpuri.
Si la noi, in evul mediu, in Tara Romaneasca si
Moldova exista termenul de Paharnic, titlul dat
boierului de la curtea domnitorilor romani, care avea
grija de bautura Domnului, servindu-l personal pe
acesta cu ocazia sarbatorilor , gustand bautura inaintea
acestuia, pentru a se convinge ca nu este otravita. In
plus acesta era considerat un mare demnitar, avand si
obligatia sa administreza viile si pivnitele domnesti. Sa
ne aducem aminte de celebrul paharnic Ulea din piesa
lui Delavrancea
„Apus de soare”
Deci, chiar in acele vremuri observam ca somelierul
nu era un oarecare, el era selectat cu multa atentie si
numai intre cei destoinici si care prezentau incredere
in randul nobilimii.
A trebuit sa treaca multi ani inainte ca aceasta
meserie sa devina cea ce astazi numim cu atat respect
”sommelier”. Va trebui sa ajungem in secolul XVIII,
spre sfarsit, ca sa remarcam ca arta servirii vinului
incepe sa ia dimensiunea zilelor noastre, practic odata
cu aparitia primelor restaurant, cand vedem
somelierul trecand la practicarea adevaratei lui
meserii, de a sfatui clientul ce vin sa comande, felul
de mancare ales, in armonie cu vinul. Ulterior,
somelierul ajunge sa recomande clientului preparatul
adecvat vinului pe care acesta din urma il
doreste.Aceasta implica atat o profunda cunoastere a
vinului in evolutia lui cat si ample cunostinte
gastronomice.
Treptat, s-a remarcat aparitia, la inceput in Franta,
apoi in celelalte tari dezvoltate, a primelor scoli de
somelieri cu toata suita de actiuni specifice acestei
meserii: concursuri, degustari , ceremonii de premiere
a celor mai buni somelieri, din care s-au desprins
adevarate vedete. Meseria de somelier s-a extins rapid
aproape in toata lumea - ei sunt prezenti in general in
marile restaurante dar si la multe evenimente,
receptii, degustari etc. intr-o tinuta impecabila: costum
negru, papion, manusi si camase alba si cu semnul
distinctiv al colierului “tastvin” in jurul gatului,
contribuind, prin tinuta si prestatia lor, la prestigiul si
buna reusita a evenimentului.
Putem spune ca si in Romania, tara traditional
producatoare de vin, istoria somelieriei, de la Evul
Mediu pana in prezent, a avut, aproximativ acelasi
parcurs. In Romania sunt inregistrati mai mult de 200
somelieri, ceea ce nu este rau, dar ma intreb cati
dintre ei sunt devotati acestei frumoase meserii.
Dar despre aceasta, vorbim poate in numarul viitor.
Craiova 16 mai 2019