Iunie-Iulie_2019_Vinurile_Romaniei Cotnari

Este vorba despre un edificiu deosebit, unic, cu

elemente de fortificatie din piatra care il clasifica in

categoria A, a monumentelor istorice. Cercetatorii

vorbesc despre o arta Cucuteniana, despre o adevarata

cultura Cucuteniana. Si atunci, ne punem intrebarea,

de ce nu putem vorbi despre un traseu al vitei de vie

prin Cucuteni, inainte de a ajunge in vestul Europei?

Sunt convins ca asa a fost, am zis:

„Burebista nu a dat

foc viilor pentru ca ostenii sai consumau prea mult vin,

ci pentru ca VINUL era un motiv al atacurilor

strainilor”. Sunt si mai convins ca Dacii i-au invatat pe

Romani sa faca vinuri bune si nu invers deoarece

romanii beau vinurile cu miere de albine (hidromel) pe

cand dacii pe cel de buturuga. Eco, bio, natural (sic!).

Revenind la epoca secolulelor XV-XVI, la Cotnari a fost

infiintat Primul Colegiu din Tara, de catre Despot

Voda, in anul 1562, cunoscut ca Academie sau Scoala

Latina.

Ajungem in zilele noastre, in anul 2000, cand toti cei

350 de salariati de la IAS Cotnari se organizeaza intr-o

asociatie, VITA DE VIE, si devin actionari principali cu

70% din actiunile Companiei.

Asa s-a ajuns la o preluare majora din partea

actionarilor, dar si la preluarea datoriilor companiei

care se ridicau la circa 5 milioane de euro la acea

vreme, bani achitati la finalul anului 2005 datorita

cifrei mare de afaceri a companiei Cotnari s.a.

Trebuie remarcata viziunea intreprinzatorilor care s-au

aflat la conducere in acei ani si care a hotarat trecerea

la un amplu program de investitii.

Plantatiile, dar in special procesul de vinificare au fost

modernizate suta la suta, cu cele mai noi utilaje

existente pe piata. Investitiile cu bani proprii proprii si

cei proveniti din fonduri europene (atrasi prin proiecte

inteligente si corecte fiscal, altfel nu se poate)

depasesc 20 milioane de euro.

Partea cea mai laudabila din toata istoria Cotnarilor

este unicitatea lui, faptul ca in cele aproximativ 2000

de ha de vita de vie se regasesc doar soiuri romanesti

si NICI UN SOI INTENATIONAL: Francusa de Cotnari,

Feteasca Alba, Feteasca Neagra, Tamaioasa

Romaneasca, Busuioaca de Bohotin si regina vinurilor,

GRASA DE COTNARI, cea care a dus renumele acestei

podgorii pe cele mai inalte culmi.

Conducerea Cotnari a rezistat ispitei unei piete atat de

schimbatoare, a demonstrat ca soiurile romanesti pot

oferi satisfactii de clasa iubitorilor de vinuri dar si

gourmet-urilor, nu numai a gurmanzilor.

Sa lamurim putin antiteza dintre gurmad si gourmet.

Ambii apreciaza mancarea si bautura, dar gurmandul

mananca mult, de-a valma, fara a tine cont de calitate

si de rafinamentul prepararii. Gormet-ul, in schimb,

este un rafinat al parfumurilor, cauta fineturile unui

preparat, are cunostinte despre gastronomi dar si

despre vinuri, ii plac asocierile si cauta acea

completare a gustului. Sunt persoane care si-u cultivat

gustul, modul de a consuma un pranz sau o cina, au

studiat bauturile si cauta acea revelatie gustativa pe

care doar restaurantele mari stiu sa o evidentieze.

Sa revenim acum la vinurile de Cotnari.Aici s-a nascut

o alta crama, un satelit al cramei mama care a devenit

un „tractor” de elita si un promotor international al

soiurilor romanesti: CASA de VINURI COTNARI.

Asa se face ca, cele mai bune parcele, cu vii batrane

si datatoare de seva trecuta prin diferite straturi de

minerale, au inceput sa fie vinificate de catre

generatia noua de la Cotnari, de tineri care au inteles

ca cererea pietei gormet dar si de export trebuie

satisfacuta, cu rezultate absolut surprinzatoare. Grasa

de Cotnari vinificata in sec a fost o revelatie pentru toti

iubitorii de vinuri importante din Romania, iar anul

2011 a fost cel care a demonstrat ca aceste vinuri pot

combate de la egal la egal cu vinurile din Burgundia

sau din alte zone renumite. A urmat Busuioaca de

Bohotin vin sec, Feteasca Alba - sec, care au ajuns sa

fie solicitate in cele mai importante restaurante din

tara. Feteasca Neagra, reintoarsa in Moldova, a adus

momentul de glorie la Cotnari.

De aici a plecat, de pe dealurile de la Uricani, a dus

faima soiului in toata Romania dar si in strainatate, si-

a lasat amprenta unica asupra gustului celor care o

consumau si a revenit aici, prin grija „cotnarenilor”

tineri, aducand cu ea acea savoare cu amprenta deja

intiparita in memoria consumatorilor.

Marii producatori, cu care mi-am petrecut tineretile

prin strainatate, muncind si invatand ce inseamna vita

de vie, imi spuneau ca vinurile mari se fac in crame

mici care pot sa gestioneze vita de vie pe butuc, pot sa

sustina un „dialog” cu via, sa o inteleaga si sa-i spuna

ce-si doresc de la ea. Cam asta vad ca s-a intamplat cu

aceasta noua generatie la Cotnari.

Apoi au aparut, prin grija tinerilor dornici de afirmare,

vinurile spumante, vinuri realizate tot din soiurile

autohtone dar mai ales din cele doua soiuri care au

facut istorie la Cotnari: Francusa si Grasa de Cotnari,

dar si din Tamaioasa, Feteasca Alba (apropo, asteptam

si un blanc de noir) Busuioaca de Bohotin, iar vinul

roze, realizat din Feteasca Neagra este si el printre

preferatele multor romani

Profitand ca e aflata la nord, sub aspectul favorabil al

cultivarii vitei de vie, al climei, al reliefului -

expunerea dealurilor pe care se intinde podgoria, al

mineralelor care se gasesc in subsolul acestor terenuri,

podgoria Cotnari a demonstrat lumii intregi ca poate si

trebuie sa stea la aceeasi „masa” cu marile podgorii ale

lumii.

Vinurile Romaniei