Promovam performanta economica!
Editie electronica a publicatiei tiparite Top Business - fondata 1993, Anul XXVII
nr.2 (889) Februarie 2019
nr.2 (889) Februarie 2019
Reproducerea oricarei imagini sau oricarui text din acest site se poate face doar cu acordul TopBusinessNews.
Potrivit art 206 Cod Penal responsabilitatea juridica apartine autorilor textelor publicate.
Potrivit art 206 Cod Penal responsabilitatea juridica apartine autorilor textelor publicate.
Constantin DUMITRU:
Un vechi cantec pe care-l mai auzeam in copilarie de lacelebrii lautari dragaseneni amintea stravechiul drum de la Cepari pe care
mergeau o fata si-un jandarm, in formula clasica: fata mare pe picioare iar
jandarmul calare, pana cand fata mare il face pe jandarm sa priceapa ca murgul
poate duce doi si trei dar pe ei doi porumbei. La Cepari erau si vii, dar nu erau
conace boieresti cu crame ca la Dragasani. Acum pe harta aristocratica a vinului
dragasenean Cepariul are un loc remarcabil. Prezentam aceasta reusita utilizand
date si texte din site-ul Cramei Cepari. Asta dupa ce m-am vazut in viteza,
relative recent, in biroul domnului consul Sergio Faleschini, cu creatorul
Cramei Cepari, caruia i-am promis ca-i voi face o vizita. Ma tin de cuvant, mai
intai il vizitez in scris.
Crama Cepari este o emblema creata de pasiunea pentru vin a enologului Ilarie
Prioteasa. Ucenicia ca stagiar in vechile crame ale Dragasanului a fost continuata
la nivel profesional in crama proprie, conceputa dupa standardele moderne mereu
in schimbare ale domeniului. Investitiile in plantatii, tehnologie, oameni si
promovare incearca sa rescrie o continuitate a istoriei vinului pentru zona de
originea soiului Cramposie.
Cepari este un sat al comunei Carlogani, situat in sudul podgoriei Dragasani, la
jumatatea distantei dintre orasele Dragasani si Slatina, partea dinspre Oltet a
drumului care leaga cele doua orase. Plantatiile viticole sunt situate pe dealurile
subunitatii Getice in zona de lasare a acestora care favorizeaza concentrarea
afluentilor locali ai Oltului.
Platoul pe care este amplasata plantatia cuprinde inclinatii de 2-5% cu orientare
sud - estica, sudica si sud - vestica. Altitudinea este de 220m. Climatul este
temperat continental, cu ierni reci si veri calde, cu usoare influente
mediteraneene.
Temperatura medie anuala este de 11,6 º C, iar precipitatiile sunt de 555 mm anual
cu o neuniforma repartitie in perioada de vegetatie.
Crama Ceparia fost data in folosinta in anul 2010 si este dotata cu tehnologie de
ultima generatie pentru intreg procesul de prelucrare a strugurilor si de elaborare
a vinurilor de calitate. Toate materialele componente ale utilajelor si capacitatile
de depozitare sunt din inox iar spatiul de maturare cuprinde baricuri din lemn de
stejar romanesc.
Daca utilajele moderne tind sa devina o abordare curenta pentru vinificatorii de
top, vasele de fermentare si depozitare urmeaza acelasi trend cu obligativitatea
controlului automat de temperatura. Crama dispune de amplasarea etajata a
cisternelor de 20-60 hl, precum si fermentatoare moderne, inclusiv de macerare
sub presiunea dezvoltata de propria fermentatie controlata de programator. Sala de
maturare a fost constituita special pentru depozitarea baricurilor cu un control al
temperaturii naturale dat de amplasarea sub nivelul cramei si este cuprinsa intre
sala cisternelor si sala de imbuteliere cu flux
Pe drumul de la Cepari
O crama de talie europeana
O crama de talie europeana
de Diana DUMITRU
Originea viticulturii si vinificatiei in Cepari se pierde in timpuri stravechi. Marturii in acest sens stau descoperirile arheologice din zona, cercetarea documentelor de arhiva, scrierile bisericesti, care atesta ca una din ocupatiile de baza ale locuitorilor incepand cu anul 1559, a fost viticultura. Insasi denumirea localitatii Cepari este mentionata ca provenind de la derivatia cuvantului „cepuri”.
Cepurile reprezentau si atunci dopurile cu care erau astupate butoaiele cu vin ca vase de depozitare si transport, confectionarea butoaielor era ea insasi o indeletnicire de baza a acelor locuri.
Momentul de cotitura in viticultura veche a constituit-o, dupa informatiile culese de la batranii satului, ca de altfel pentru intreaga viticultura, aparitia filoxerei in jurul anului 1884, cand cea mai mare parte a plantatiilor au fost arse in vederea evitarii raspandirii bolii.
Un tanar ambitios, pe numele lui Badea Manolescu, frate dupa tata al bunicului meu Constantin, a angajat din Germania un specialist viticultor care a adus in zona, pe langa tehnica altoirii soiurilor autohtone pe portaltoi americani si soiuri noi straine.
Printre soiurile vechi selectionate s-a numarat Cramposia, soiul nostru local cunoscut ca si Cirloganca.
Sub aceasta denumire este preluata de catre academicianul Gherasin Constantinescu in „Ampelografia Republicii Populare Romane”, precum si de literatura de specialitate.
Povestea vinului de Cepari continua
De aici, istoria soiului Cramposie sau Cirloganca se impleteste cu descrierile despre podgoria Dragasani, alaturi de soiurile Gordan, Braghina si Tamaioasa Romaneasca. Toate aceste vechi marturii vorbesc, in primul rand, despre existenta in aceasta regiune a Olteniei a unor conditii naturale deosebit de prielnice pentru acest gen de activitate, iar in alt rand, despre o indeletnicire intrata in credinta si viata satenilor.
Daca aparitia vitei de vie in spatiul romanesc nu este definita cu precizie, nici pentru Cepari reperele istorice nu abunda de informatii ca jaloane ale dezvoltarii acestei indeletniciri. O remarca aparte o constituie soiul Salcament care apropiat de Gordan a dominat spectrul viticol local si care constituie soiul pierdut al Cirloganilor si Cepariului. In amintirea lui am creat gama de vinuri care ii poarta numele, pentru anii de productie 2010 si 2011.
Cramposia, in schimb, va constitui pariul nostru pentru viitor, in memoria locurilor si oamenilor care l-au selectat si ameliorat dupa momentele de cumpana ale viticulturii. Sortimentul de Cepari s-a comercializat in perioada postbelica preponderent in Bucuresti sub marca proprie, fiind mentionate Halele Obor cu magazine specializate marca „Vin de Cepari”. Dupa colectivizarea agriculturii, viile cu soiurile Cramposie, Salcament, Braghina, Gordan si Tamaioasa Romaneasca au ramas in cultura pana in anii 1970, dupa care suprafetele au scazut dramatic, lasand loc viticultuirii moderne.
In prezent sunt inregistrate numai cateva vii razlete, unele de peste 100 ani, care stau marturie a vremurilor demult apuse. Povestea vinului de Cepari continua...
Daca aparitia vitei de vie in spatiul romanesc nu este definita cu precizie, nici pentru Cepari reperele istorice nu abunda de informatii ca jaloane ale dezvoltarii acestei indeletniciri. O remarca aparte o constituie soiul Salcament care apropiat de Gordan a dominat spectrul viticol local si care constituie soiul pierdut al Cirloganilor si Cepariului. In amintirea lui am creat gama de vinuri care ii poarta numele, pentru anii de productie 2010 si 2011.
Cramposia, in schimb, va constitui pariul nostru pentru viitor, in memoria locurilor si oamenilor care l-au selectat si ameliorat dupa momentele de cumpana ale viticulturii. Sortimentul de Cepari s-a comercializat in perioada postbelica preponderent in Bucuresti sub marca proprie, fiind mentionate Halele Obor cu magazine specializate marca „Vin de Cepari”. Dupa colectivizarea agriculturii, viile cu soiurile Cramposie, Salcament, Braghina, Gordan si Tamaioasa Romaneasca au ramas in cultura pana in anii 1970, dupa care suprafetele au scazut dramatic, lasand loc viticultuirii moderne.
In prezent sunt inregistrate numai cateva vii razlete, unele de peste 100 ani, care stau marturie a vremurilor demult apuse. Povestea vinului de Cepari continua...
