Promovam  performanta  economica!
Editie electronica a publicatiei tiparite Top Business -  fondata 1993, Anul XXVIII
nr. 1-2 (900) Ianuarie-Februarie 2020
Editia
  900
Vinurile Romaniei
Publicatie culturala editata
de Asociatia „Acceleratori
ai performantei”

Grupul de presa
Anul X
nr. 1-2 (36-37)
Ianuarie-Februarie
2020
Editor general
Constantin DUMITRU

Editori seniori
Prof.univ.dr.
Dan Boboc
Acad. Cristian Hera
Prof.dr.
Constantin Croitoru
Dr. Sergio Faleschini

Consilieri
Somm.Marian Timofti
Dr. Wienfried Senker
Dr. Iustin Urucu

Consultanti
Caius Clipcea
Dinel Cucu
Florin Fagaraseanu
Anton Ratiu

Redactia
Diana DUMITRU
redactor sef

Alexandru Mihaila - publicist comentator

Bogdan Moisii
redactor de rubrica

Iulius Fagaraseanu
redactor

Potrivit art 206 Cod Penal, responsabilitatea
juridica apartine autorilor
Contact:
Email:
Vinurile.Romaniei
@
yahoo.com
Turismul viticol -
o miza si economica si culturala

Acest nou tip de turism poate genera venituri importante pentru o

 

crama de mici dimensiuni, dar la fel de bine si pentru o crama de

 

dimensiuni impresionante care sa dezvolte o „retea turistica

 

interna” asa cum a dezvoltat crama Antinori in Chianti.

 


Restaurante de top,  sala de cinema (pentru cei care nu au trei

 

zile la dispozitie pentru a vizita crama) cu mici magazine cu tot

 

ceea ce tine de viticultura, moda adaptata, diferite obiecte

 

personale precum curele, posete, portmonee, umbrele, etc. etc., cu

 

mici imprimeuri care sa-ti aminteasca de vizita la crama.


Apoi gazda are echipe cu persoane instruite, care va ofera un tur

 

al imensei crame, si o degustare la care participa de multe ori

 

chiar fauritorul vinurilor, Maria Sa Enologul. Stam si ne intrebam:

 

noi de ce nu putem organiza mai consistent asa ceva? Nu peste tot 

 

la asemenea dimensiuni dar aici, la nici 100 de km de Capitala,

 

sunt 36 de crame ar putea organiza weekenduri alternative la cate

 

15-20 de crame, pe care iubitorii de vinuri sa le poata vizita pentru

 

a intelege cum se creste o plantatie, cum se intretine cum se face

 

vinul si chiar de ce trebuie sa-l bem cumpatat. Asa se intampla in

 

toata lumea normala.


Mai, exista inca multe oportunitati neexploatate, iar noi dam cu

 

piciorul acestor posibilitati din mandrie personala, din indiferenta,

 

din nepasare dar si din sentimentul de a nu promova „capra

 

vecinului” motiv pentru care nu exista o colaborare mai stransa

 

intre crame pentru a crea un adevarat circuit al vinului in diferite

 

regiuni. Parca nimeni nu este interesat la dezvoltarea acelui

 

„Drum al vinului” care te poarta de la o crama la alta, de la o

 

tipicitate la alta, de la un microclimat la altul, lucruri pe care le

 

vei intelege si tu, consumator al capodoperelor produse in viile

 

tarii, numai vizitand si degustand aceste vinuri direct la sursa.


Productia de vin din Romania este in crestere la fel ca si apetitul

 

romanilor pentru aceasta bautura. Numarul cramelor din tara

 

creste de la an la an cu circa 10 unitati, in prezent inregistrandu-

se peste 200 crame, insa doar in jur de 120 produc vin imbuteliat.

 

O comparatie simpla ne arata ca in Italia exista aproape 400.000

 

de astfel de crame, ceea ce poate explica prezenta palida a

 

Romaniei pe pe harta viticola a lumii, cel putin din punct de

 

vedere al renumelui si al turismului aferent.


Cu toate acestea, exista statistici care plaseaza Romania intr-o

 

pozitie destul de favorabila in ceea ce priveste aplecarea sa ca stat

 

catre vin. Astfel, Romania este al 12-lea producator mondial de vin

 

ca volum si al saselea producator european din punct de vedere al

 

suprafetei cultivate. Totusi, mai putin de jumatate dintre cramele

 

care produc vin imbuteliat practica turismul viticol. Acesta include

 

degustari, prezentari legate de vin si producerea lui, evenimente

 

private, pachete turistice in imprejurimile cramei, si asa mai

 

departe.


Astfel, o colaborare mai stransa intre acesti producatori ar putea

 

duce turismul viticol la un alt nivel. Spre exemplu, in judetul

 

Timis exista 6 crame extrem de interesante situate la maxim 30

 

de kilometri una de cealalta, toate situandu-se la o distanta de

 

cativa kilometri de statiunea balneara Buzias, devenita intre timp,

 

oras, si la aproximativ 30 de kilometri de unul dintre cele mai

 

mari si mai dinamice orase ale Romaniei, Timisoara, viitoare

 

capitala culturala europeana in anul 2021.


De asemenea, podgoria Dealul Mare, care se intinde de-a lungul

 

judetelor Prahova si Buzau, cuprinde nu mai putin de 8 centre

 

viticole mari, care la randul lor deservesc nu mai putin de 36 de

 

crame, 27 in judetul Prahova si 9 in judetul Buzau. Crearea unui

 

circuit turistic care sa reuneasca toate aceste crame, sau macar o

 

parte dintre ele, ar fi cu siguranta o atractie deosebita dar si o

 

afacere destul de profitabila.






























La Dragasani, Casa Isarescu, Avincis, domeniul Stirbey sunt deja

 

cunoscuite si vizitate inclusiv de straini.


Nordul Moldovei, orasul Iasi, cu cele 5 crame consacrate pot oferi

 

prin dotarile de cazare pe care le au unele dintre ele dar si pentru

 

faptul ca doua se afla nu departe de centru orasului, 3 km una si

 

5 km cealalta, posibilitati deosebite de a pune in valoare 

 

frumusetea obiectivelor turistice ale orasului, cu vinurile despre

 

care se spune ca erau consumate cu mult grad si de catre

 

conducatorii acelor zone pe la 1500.


Doar ca atunci ei se aparau de invadatorii care incercau sa le fure  
acele comori, iar acum noi,  noua generatie, ne „aparam” de cei  
care-si doresc sa ne bage bani in buzunar. Dificil de explicat celor  
care doresc asemenea vizite.
Reproducerea oricarei imagini sau oricarui text din acest site se poate face doar cu acordul TopBusinessNews.
Potrivit art 206 Cod Penal responsabilitatea juridica apartine autorilor textelor publicate.

de Marian Timofti
www.vinul.ro