1 septembrie 2020

De mici copii transmitem prin diferite moduri, plânsete, urlete, răcnete, sau râsete și gânguri de plăcere, faptul că hrana pe care o primim NU ne place. Sau poate DA.


De obicei...mai mult nu, deoarece suntem obișnuiți cu nutrienți diferiți, sosiți prin cordonul ombilical cărora nu prea le simțeam ...gustul. Însă, odată cu “venirea pe lume” lucrurile se schimbă și vom fi foarte satisfăcuți de laptele mamei care are acele tendințe dulci, este la temperatura corpului, (nici nu se putea altfel) și nici măcar nu-l vedem.


Din momentul când devenim conștienți de posibilitatea de a alege, deci de a accepta sau refuza, suntem într-o continuă căutare a satisfacerii senzațiilor gustative care crează plăcere.


Încercați să dați nou născuților, după perioada de alăptare, ceva amar sau sărat și veți vedea reacțiile. Oamenii de știință au făcut multe experimente, nu vă voi plictisi cu ele, însă rezultatele au demonstrat că gustul, poate influenţa dezvoltarea capacităţilor pe care le va avea copilul când va fi mare. Aşadar, ce pot face părinţii pentru ca micuţii lor să devină adulţi echilibraţi şi să reuşească în viaţă? Să analizăm la ce concluzii au ajuns unii specialişti pe baza cercetărilor efectuate în ultimele decenii.
Școala de gust
Gustul nu se discută, dar se educă
de Marian TIMOFTI
CEO Enomatic România,
Preşedinte FNDA
Gustul este definit ca fiind funcția senzorială specifică de avertizare a anumitor senzații provenite de la furnizorii de calorii și nutrienți ai corpului nostru: hrana și băutura.


Acest lucru se datorează în parte celulelor nervoase prezente în cavitatea bucală, (papile gustative) care au capacitatea de a recunoaște senzațiile gustative, dar și a receptorilor termici și tactili care ne dau informații despre temperatură, formă, volum și consistență.


Culoarea, forma, temperatura unui aliment sau băutură, sunt aspecte care pot influența percepția gustativă, percepție care poate fi schimbată și de lumina sau zgomotele din jur (ex: schimbarea culorilor luminii în timp ce mâncăm, ritmurile diferite ale muzicii).


Percepția complexivă care transformă aceste senzații gustative în savoare este dată de îmbinarea lor cu olfactul și cu mirosul.


VIZUAL - spectrul luminos perceput de ființele umane definește forma și culoarea pe care o are un aliment sau o băutură


OLFACTIV - mirosul, este cel care determină parfumurile și intensitatea acestora, senzații percepute pe cale externă și aromele, intensitatea și persistența acestora, senzații pe care le percepem pe cale internă: căile de comunicare dintre gură și nas. Aromele sunt senzații retronazale.


GUSTATIV - percepem cinci senzații gustative, dulce sărat, acru, amar și umami prin papilele gustative. Aceste 5(cinci) senzații gustative, văzul și mirosul, sunt cele care formează
GUSTUL.


Gustul, împreună cu receptorii de temperatură și cu cei tactili definesc ceea ce se numeaște SAVOARE sau GUST SUPREM, plăcerea deosebită oferită de către un preparat sau altul, de către o băutură sau alta.


Acest cumul al senzațiilor pe care le percepe omul și pe care l-am numit gust este singurul de care ne putem bucura în companie și care are un caracter social:


Mâncăm în familie, participăm la petreceri în grup, la masă se discută despre afaceri sau despre iubire, la masă se educă copii.


Și acesta este lucrul cel mai important: EDUCAȚIA!


Încă din perioada interbelică, Alexandru Osvald Teodoreanu, alias Păstorel, vorbea despre educația care se formează și prin gust, cu faimoasele sale întrebări:


Spune-mi ce mănânci, ca să-ți spun cine ești”, sau„Spune-mi ce bei ca să-ți spun ce ești”!


Mult timp după vestitul Păstorel, oamenii de știinţă au demonstrat faptul că actul de a se hrăni al omului, nu este o simplă satisfacere a necesarului biologic.Codificat, elaborat cultural, încărcat de sens și de valori simbolice, acesta este mai întâi de toate un act social și de comunicare, un act relațional.


Cu alte cuvinte, suntem ceea ce mâncăm, sau mai bine spus, gustul mâncării dezvoltă oamenii, atât din punct de vedere corporal și material, cât și din punct de vedere moral și spiritual. Pe scurt, alimentația și nutriția sunt esențiale pentru construirea subiectivității dar și a personalității.


Toate acestea au fost demonstrate încă de la primele luni de viață ale fătului, care, pas cu pas s-a dezvoltat prin imitație consumând ceea ce a văzut la adulți, sau dezvoltându-și propria personalitate.


Mâncarea de calitate dezvoltă acea senzație de plăcere, de bunăstare care crește încrederea copilului în ceea ce primește de la părinți.


Bunăstarea organică devine bunăstare relațională. Această bunăstare este baza acelei senzații de încredere pe care se fundamentează personalitatea și identitatea socială, iar raportul pe care copilul îl dezvoltă cu mama, sau cu cea care-i ține locul, este cel care-i dezvoltă plăcerea sau displăcerea de a exista pe lume, propria afecțiune, sentimentele, emoțiile.


Hrana nu doar se mănâncă, se gândește, se studiază!


Deci, în perioada înțelegerii gusturilor alimentare ale unui individ, intervin minimum patru factori: biologici, psihologici (datorați experienței individuale) culturali și sociali, ultimii doi fiind și mecanismele de interacțiune între indivizi.


Gustul trebuie interpretat ca o experiență umană particulară, care, în prezența unor condiții specifice, reprezentate de continuitatea, creșterea și interacțiunea trinomială, poate fi calificată ca fiind educativă. O experiență care, prin actul degustării, mobilizează unul dintre instrumentele cognitive pe care omul le are și pe care le folosește pentru a cunoaște natura lucrurilor.

(va urma)
nu ma obliga
nu-mi place
Si cu mami e buna papa
Promovam  performanta  economica!
Editie electronica a publicatiei Top Business - 
fondata 1993
Editie electronica a publicatiei Top Business - 
fondata 1993
Promovam  performanta  economica!
Editie electronica a publicatiei Top Business -    fondata 1993
Promovam  performanta  economica!