In Romania pot fi eliminate emisiile de carbon din procesul de producere a energiei electrice

3 noiembrie 2021

Directorul Nuclearelectrica Cosmin Ghiță declara, spre sfârsitul lunii trecute, într-un interviu pentru Curentul, că ponderea energiei electrice produsă din surse nucleare va crește de la 18% la 33% contribuind la tranziția către o economie fără emisii de carbon. El aprecia că punerea în funcţiune a Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă va avea loc în 2031. Incă nu avusese loc întâlnirea între preşedinţii Biden şi Iohannis în care s-a stabilit că în România SUA va construi prima centrală nucleară cu reactoare modulare din Europa. Este interesant ce se va întâmpla la Cernavodă tocmai pentru că va trebui să adăugăm şi contribuţia decisivă a centralei construite de SUA, astfel încât e posibil ca România să devină ţara europeană care va elimina integral emisiile de carbon din procesul de producere a energiei electrice.

„Prin proiectele sale de investiţii, Nuclearelectrica se încadrează în tranziţia europeană către o economie fără emisii de CO2, având în vedere impactul pe care noile proiecte nucleare îl vor avea asupra economiei româneşti. Este vorba despre creşterea ponderii energiei din surse nucleare de la 18% în prezent la 33%, după punerea în funcţiune a Unităţilor 3 şi 4, în 2031. Energia nucleară va urma să asigure 66% din totalul energiei fără emisii de carbon produse în România, fapt ce va avea efecte în economie, educaţie şi cercetare”, declara Cosmin Ghiță.

“Intrucât reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră reprezintă una dintre cele mai importante contribuţii ale energiei nucleare la demersurile globale de decarbonizare, „aşa numita „energie verde” se referă la categoria mai largă a energiei produse din surse fără emisii de CO2, categorie din care şi energia nucleară face parte. În noua paradigmă europeană şi globală de tranziţie către o economie fără emisii de CO2, conform obiectivelor ambiţioase asumate de UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050, energia nucleară are o contribuţie semnificativă, fiind imposibilă decarbonizarea în absenţa ei. Aceasta este concluzia celui mai recent studiu realizat de Comitetul Economic pentru Europa din cadrul Naţiunilor Unite. În ultimii 50 de ani, energia nucleară a asigurat evitarea eliberării în atmosferă a 74 Gt de CO2, echivalentul cantităţii totale de emisii de CO2 generate timp de doi ani de producerea energiei electrice la nivel modial. În ţara noastră, de la punerea în funcţiune a Unităţilor 1 şi 2 de la CNE Cernavodă, s-a evitat eliberarea în atmosferă a 170 milioane tone de CO2. Cele două unităţi de la Cernavodă conduc anual la evitarea eliberării a 10 milioane tone de CO2, cifră care va creşte la 20 de milioane după punerea în funcţiune a Unităţilor 3 şi 4. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră reprezintă una dintre cele mai importante contribuţii ale energiei nucleare la demersurile globale de decarbonizare, având un impact advers asupra încălzirii climei”.

Când vor fi funcționale unitățile 3 și 4 de la Cernavodă

„Proiectul Unităţilor 3 şi 4 se află în plin proces de dezvoltare, în baza noii strategii aprobate recent de acţionari, fiind estimat la şapte miliarde de euro pentru două unităţi CANDU care vor livra împreună 1400 MW. Unitatea 3 urmează să fie conectată la sistemul energetic naţional în anul 2030, iar Unitate 4 în 2031, adică exact la momentul în care România, prin raportarea la reducerea capacităţilor pe cărbune, va avea nevoie de noi capacităţi ca soluţie de tranziţie. Pentru realizarea acestui proiect, Nuclearelectrica lucrează, în cadrul unui Acord Interguvernamental România-SUA, cu partenerii canadieni pentru că tehnologia este CANDU, dar şi cu parteneri francezi”, preciza directorul Cosmin Ghiță.

De asemenea, adăuga el, retehnologizarea Unităţii 1 a CNE înseamnă încă 30 de ani de operare după anul 2028.„Lucrăm la proiectul Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă prin valorificarea inclusiv a capacităţilor industriei nucleare locale. În acelaşi timp, US Exim Bank şi-a manifestat interesul pentru finanţarea cu şapte miliarde dolari a proiectelor în domeniul nuclear civil dar şi a altor proiecte naţionale. Creăm, aşadar, premisele pentru implicarea în Europa Centrală şi de Sud-Est a unor companii şi instituţii financiare internaţionale puternice, capabile să susţină indirect şi dezvoltarea regională”.

Conducătorul Nuclearelectrica preciza că „Se estimează că noile proiecte nucleare vor crea încă 11.000 de locuri de muncă în România …Conform celui mai recent studiu Deloitte, realizat pentru Forumul Atomic European (FORATOM), la nivelul anului 2019, industria nucleară din România a avut o contribuţie la PIB de 5,7 miliarde euro şi a asigurat 12.600 de locuri de muncă, dintre care 5.900 de locuri de muncă cu calificare înaltă”.

Este evident că se vor adăuga şi locurile de muncă de la Centrala cu reactoare modulare, inclusiv de la unităţile care vor produce parţial unele utilaje (care vor putea fi şi exportate în alte ţări dornice să aibe astfel de central, evident cu acordul producătorului din SUA). (D.D.)