Pentru exprimarea convingerii Senatului ca Statele Unite trebuie sa sustina dreptul la autodeterminare al
poporului din Republica Moldova si Bucovina de Nord.
Intrucat principatul romanesc al Moldovei a aparut ca stat independent in secolul al XIV-lea;
Intrucat Moldova a fost invadata in 1806 de catre Armata Rusa si anexata de catre Imperiul Rus in 1812 ca
rezultat al Tratatului Ruso-Turc de la Bucuresti;
Intrucat la 15 noiembrie 1917 Guvernul Sovietic a proclamat dreptul la autodeterminare al popoarelor din
Imperiul Rus si infiintarea unor state separate;
Intrucat la 2 decembrie 1917 Sfatul Tarii, adunarea constituanta moldoveneasca aleasa in mod democratic, a
proclamat Moldova ca stat independent;
Intrucat la 9 aprilie 1918 Adunarea Constituanta a votat unirea Moldovei cu Regatul Romaniei;
Intrucat Statele Unite, Franta, Italia, Marea Britanie, Japonia si restul statelor aliate au aprobat si au
recunoscut in mod explicit reunirea Moldovei cu Romania in Tratatul de Pace de la Paris din 28 octombrie 1920;
Intrucat fortele armate ale Uniunii Sovietice au invadat Regatul Romaniei la 28 iunie 1940 si au ocupat estul
Moldovei si Bucovina de Nord si Herta, incalcand Carta Ligii Natiunilor, Tratatul de la Paris din 1920, Tratatul
General pentru Renuntarea la Razboi din 1928, Pactul Romano-Sovietic de Ajutor Reciproc din 1936, Conventia
pentru Definirea Agresiunii din 1933 si principii general recunoscute ale dreptului international;
Intrucat asupra anexarii Moldovei, a Bucovinei de Nord si a Hertei s-a hotarat in mod prospectiv in anumite
protocoale secrete dintr-un tratat de neagresiune incheiat intre Guvernul Uniunii Sovietice si Imperiul German
la 23 august 1939;
Intrucat intre 1940 si 1953 sute de mii de romani din Moldova si Bucovina au fost deportati de Uniunea Sovietica
in Asia Centrala si Siberia;
Intrucat Guvernul Statelor Unite si-a exprimat in mod repetat refuzul de a recunoaste ocuparea de teritorii in
urma termenilor asa-zisului Pact Stalin-Hitler, inclusiv anexarea Estoniei, a Letoniei si a Lituaniei in 1940;
Intrucat Guvernele Regatului Unit, Uniunii Sovietice si Statelor Unite sunt parti ale Cartei Atlanticului din 14
august 1941, in care semnatarele si-au declarat „dorinta de a nu fi martore la schimbari teritoriale care nu
concorda cu vointa exprimata in mod liber a popoarelor interesate” si si-au afirmat dorinta „de a fi martore la
restaurarea drepturilor suverane si a autoguvernarii catre cei care au fost vitregiti cu forta de ele” in timpul
celui de-al Doilea Razboi Mondial;
Intrucat la 31 august 1989 Consiliul Suprem al Moldovei a declarat limba romana ca limba oficiala a Republicii si
a repus in drepturi alfabetul latin, interzis de Guvernul Sovietic in timpul ocupatiei, ca alfabet al romanei scrise;
Intrucat in martie 1990 poporul roman al Moldovei a putut vota, in alegeri libere si corecte, deputati pentru
Consiliul Suprem al Moldovei; Intrucat la 27 aprilie 1990 Consiliul Suprem al Moldovei a reinstaurat steagul
romanesc ca steag oficial al republicii;
Intrucat la 23 iunie 1990 Consiliul Suprem al Moldovei a declarat Republica Moldova stat suveran;
Intrucat la 16 decembrie 1990 peste opt sute de mii de romani s-au strans la A Doua Mare Adunare Nationala in
capitala Moldovei, Chisinau, sa declare independenta nationala a romanilor din teritoriile ocupate;
Intrucat poporul Moldovei a refuzat sa ia parte la referendumul sovietic din 3 martie 1991, in ciuda eforturilor
guvernamentale sovietice de amenintare si intimidare a poporului moldovean spre a accepta un nou tratat
unional;
Intrucat statele semnatare ale Actului Final de la Helsinki au acceptat principiul egalitatii intre popoare si
dreptul acestora la autodeterminare;
si
Intrucat, in temeiul articolului 8 din Actul Final de la Helsinki, „toate popoarele au mereu dreptul, in deplina
libertate, sa-si hotarasca, cand si daca doresc, statutul politic intern si extern, fara ingerinte exterioare si sa isi
urmareasca dupa propria voie dezvoltarea politica, economica, sociala si culturala”:
Asadar, sa fie decis, in momentul de fata, ca este convingerea Senatului ca Guvernul Statelor Unite trebuie
1) Sa sustina dreptul la autodeterminare al poporului Moldovei si al Bucovinei de Nord, ocupate de Uniunea
Sovietica, si sa emita o declaratie cu acest scop;
si
2) Sa sustina eforturile viitoare ale Guvernului Moldovei sa negocieze in mod pasnic, daca aceasta le este voia,
reunificarea Romaniei cu Moldova si cu Bucovina de Nord, dupa cum s-a stabilit in Tratatul de Pace de la Paris
din 1920, in normele predominante ale dreptului international si in conformitate cu Principiul 1 al Actului Final
de la Helsinki.”
***
Chiar daca au trecut aproape 28 de ani de la adoptarea rezolutiei Senatului, ea nu a fost abrogata de alt act emis
de aceeasi autoritate. Documentul dovedeste ca in 1991 exista pe plan international un orizont de asteptare si
recunoastere a Reunirii Moldovei cu Romania.
Fostul ambasador al Romaniei la Chisinau, Aurel Preda, afirma ca Mircea Snegur a trimis de doua ori delegati la
Bucuresti pentru a negocia cu Ion Iliescu Reunirea Modovei cu Romania, cerand o functie de vicepresedinte al
Romaniei pentru Snegur, insa partea romana a refuzat.
Aurel Preda a participat la redactarea declaratiei de independenta a Republicii Moldova din 27 August 1991 si a
fost primul ambasador al Romaniei la Chisinau, ceea ce confera credibilitate afirmatiilor sale. Un lucru este cert,
Romania a ratat in 1991 o sansa uriasa pentru Reunificarea tarii.
In Moldova exista atunci un curent favorabil Reunirii, la fel ca in Romania. Liderii politici moldoveni au propus
Reunirea, desigur in schimbul unor avantaje politice, cerinte firesti in negocierile politice. Statele Unite ale
Americii au recunoscut oficial dreptul la Reunificare al Romaniei cu Moldova, iar in cancelariile europene
Reunirea era asteptata.
Desi au existat premise favorabile Reunirii pe plan international, ea nu a avut loc. De ce? Cel putin un raspuns
este cert: Ion Iliescu, presedintele Romaniei in 1991, avea relatii prea stranse cu Moscova si a tradat interesul
national al Romaniei.
Sigur, Ion Iliescu cunostea Rezolutia Senatului SUA din 28 Iunie 1991. De ce nu a exploatat-o in interesul
national? Ar putea explica pe indelete si continuatorii sai care fac in aceste momente jocuri politice de scoatere a
Romaniei din UE (pentru ca infractorii sa nu mai fie pedepsiti potrivit rigorilor justitiei europene), dansand pe
ritm de Kalinka adaptata la Teleorman.