Promovam  performanta  economica!
Editie electronica a publicatiei tiparite Top Business -  fondata 1993, Anul XXVII
nr.2 (889) Februarie 2019
Mitul Sabin Balasa

de Constantin DUMITRU

Devenit clasic inainte de a implini 40 de ani, infasurat in mitul operei permanent precedandu-l si care

 

construia, prin uriasa sa fascinatie, insusi mitul artistului, Sabin Balasa a trait in acest cerc al creatiei

 

nicicand intrerupte: el crea opera si opera il crea pe sine.                                       

 


„Faci fapta si ai puterea faptei”

spunea adesea si facea exact ce spunea. Marile sale proiecte, incepand cu

 

cel aproape obsesiv al initierii unei noi Renasteri culturale, artistice, spirituale, nu erau decat etape ale unui

 

demers bine structrurat si cu multa energie, migala si, desigur, genial executat.


Sabin lucra foarte mult, 10-16 ore pe zi, picta, scria, citea si isi ordona insemnarile. Apoi, dupa zile, uneori

 

saptamamani de tacere, exploda in putinele intalniri pe care si le ingaduia, era dezinvolt, totdeauna

 

interesant, receptiv, adesea exasperant de ingaduitor cu agresive mediocritati carora le gasea paradoxale

 

justificari sau stia ceva ce nu intelegeam noi si asa isi alimenta gandurile, dar apela la rafinate tehnici

 

socratice, astfel incat, indiferent de pretextele tematice uneori desuete ale suetelor intamplatoare, temele

 

mari ale lumii sale, deci ale lumii, dominau discutia.


A ales sa-si petreaca vesnicia la Iasi, oras pe care adesea il asemana Florentei, pe care l-a iubit pentru zarea

 

sa metafizica si care l-a iubit, la randu-i, pentru ca era constient ca Sabin i-a daruit unul dintre simbolurile

 

care-l plaseaza intre marile cetati culturale ale lumii. Opera lui Sabin Balasa e risipita peste tot in lume, de

 

la indepartata America pana la si mai indepartata China, lucrarile sale sunt gazduite de mari muzee si de

 

importante colectii private din lumea intreaga, murale ale sale se gasesc si la Bucuresti si la Bacau si la

 

Galati, dar Sala Pasilor Pierduti a Universitatii Al. I. Cuza Iasi, un spatiu imens, de peste 1000 mp, care

 

gazduieste cel mai mare ansamblu din lume de pictura murala realizata de un singur pictor, caruia i se

 

adauga, din 2002 incoace, si Aula Magna „Mihai Eminescu” dominata de uriasa fresca Galaxia Iubirii (57 mp)

 

reprezinta epicentrul stabil si definitoriu al creatiei sale.

Reproducerea oricarei imagini sau oricarui text din acest site se poate face doar cu acordul TopBusinessNews.
Potrivit art 206 Cod Penal responsabilitatea juridica apartine autorilor textelor publicate.
Zorii uriasei sale celebritati au mijit aici cu mai  
bine de patru decenii in urma (NR - reluam acest  
text, pentru ca acum sunt exact cinci decenii!),  
cand a inceput realizarea muralelor, despartirea  
sa de lumea trecatoare s-a produs tot aici.  
Simbolistica gestului este una tipica vietii si  
operei lui Sabin Balasa, cercul partii trecatoare a  
vietii sale s-a inchis la Iasi, acolo de unde, de  
fapt, a inceput nemurirea sa.           

Sabin stia ca e nemuritor, a acceptat sa fie numit  
mag al timpului, zambind complice cand a fost  
deconspirat, iar cumplita boala care l-a intrerupt  
din lucru si apoi l-a intrerupt din viata, a trimis  
in neant si multe dintre uriasele sale proiecte  
nicicand posibil de a fi implinite de altcineva.

Asa cum am mai scris, Sabin Balasa a pictat celebrele murale de la

 

Iasi in mai bine de un deceniu, intre 1968-1979. De fapt, a inceput

 

sa picteze la inceputul lui 1969, dupa ce a fost eliminat zidul care

 

impartea Sala Pasilor Pierduti (o parte fiind atribuita, ca si azi, 

 

Politehnicii).

 


Stiind sa treaca peste orgolii, decidentii de atunci au acceptat

 

cererea lui Sabin Balasa ca sa fie pictata sala in intregime.

 

Impreuna cu profesorul Dumitru Oprea, rector de clasa al

 

Universitatii iesene, stabilisem sa fie realizata restaurarea

 

(inclusiv semnarea) celebrelor lucrari. Oricum, Sabin Balasa, 

 

secondat de fiul sau Tudor Balasa, a mai creat o murala de 57 m.p.

 

(cea mai mare din Romania), celebra Galexie a iubirii din Aula

 

„Mihai Eminescu”.                         

 


Top Business impreuna cu Univesitatea au organiat  in 2002 o

 

expozitie Sabin Balasa vizitata in 3 saptamani de peste 60.000 de

 

oameni dupa un vernisaj la care s-au perindat toata noaptea 

 

solstitiului circa 10.000 de iubitori de arta din intreaga lume (un

 

record absolut nu doar pentru Romania).


In 2019 vom marca implinirea celor 50 de ani cu ieseni de clasa,

 

inclusiv cu profesori remarcabili ai universitatilor  iesene 

 

(Constantin Dumitru)

Acum 50 de ani, Sabin Balasa incepea sa
picteze muralele din Sala Pasilor Pierduti
a Universitatii „Al.I.Cuza” Iasi
Sabin era activ, puternic si era mult prea ocupat  
ca sa aiba timp sa moara. N-a murit linistit, n-a  
murit impacat, n-a murit resemnat. A murit  
furios, era prea lucid ca sa nu inteleaga ce i se  
intampla, si a primit aceasta mare nedreptate, ca  
pe atatea altele care i s-au intamplat in timpul  
vietii, gata de lupta, dar lumina s-a stins.

Cu cativa ani in urma (eram la vreo 150 km de  
New York, in 2001, mai precis - cand am scris  
pareau cativa ani, acum ne apropiem de doua  
decenii), il priveam pe Sabin pictand pana cand s-
a intunecat, nimeni n-a avut curajul sa aprinda  
lumina, totul era perfect si Sabin a spus calm  
„Imaginea este in creier, eu, cand pictez, nu  
trebuie sa vad panza”, apoi a aprins lumina sa  
vedem si noi ceea ce el vazuse pe intuneric.  
Atunci am inteles ca lumina e un privilegiu doar  
daca ai ce vedea. Si n-am putut sa nu-mi  
amintesc ca tot in SUA Brancusi a rostit celebra  
fraza „Piveste pana cand ai sa vezi!”.
(Piata de Arta, Anul I, nr.1, decembrie 2011)

„Pictori romani in Franta”.


Pe 15 ianuarie 2019, in Sala Festiva a ICR, s-a deschis expozitia „Pictori romani in

 

Franta” organizata de Asociatia „Soleil de l Est” creata de Michel Gavaza, si

 

Institutul Cultural Roman  - in prezenta reprezentantilor Institutului Cultural

 

Roman, Ambasadei Frantei in Romania, Institutului Francez din Bucuresti,

 

Asociatiei „Soleil de l’Est”, si a artistilor. Pictorii expozanti au fost:

 


Ion ATANASIU-DELAMARE, Levente ALBERT, Dalia BIALCOVSKI, Gabor BIRO,

 

Nicolae BLEI, Nicolae CATAVEI, Dan CIOCA, Nicolae CIOCHINA, Gellu COSTEA,

 

Augustin COSTINESCU, Marian CONDRUZ, Daniel CRACIUN, Horea CUCERZAN,

 

Victor DIMA, Vasili DIVIZA, Cornel DRAGAN-TARGOVISTE, Mihail GAVRIL,

 

Daniela GRAPA, Dan HATMANU, Ana-Ruxandra ILFOVEANU, Niculae IORGA,

 

Lucian LICIU, Dumitru MACOVEI, Waldemar MATTIS-TEUTSCH, Mihaela

 

MODALCA, Costin NEAMTU, Lisandru NEAMTU,  Stefan PELMUS, Vasile POP-

NEGRESTEANU, Marilena PREDA-SANC, Gabriel STAN, Valentin TANASE, Vasile

 

TOLAN, Angela TOMASELLI, Corneliu VASILESCU, Daniela ZBARCEA.


Curatoriatul a fost realizat de pictorii Valentin Tanase si Daniel Craciun.

Iunie 2002:

Sabin Balasa la o conferinta de presa
alaturi de Constantin Dumitru

Piata de Arta