„
Promovam performanta economica!
Editie electronica a publicatiei tiparite Top Business - fondata 1993, Anul XXVII
nr.3 (890) Martie 2019
nr.3 (890) Martie 2019
Reproducerea oricarei imagini sau oricarui text din acest site se poate face doar cu acordul TopBusinessNews.
Potrivit art 206 Cod Penal responsabilitatea juridica apartine autorilor textelor publicate.
Potrivit art 206 Cod Penal responsabilitatea juridica apartine autorilor textelor publicate.
Are ce
ancheta
viitorul
sef al
procuratorii
europene:
TELDRUM
Rise Project a prezentat
un nou episod din
Teleorman Leaks
.
Jurnalistii au pus cap la
cap documente gasite in
valiza Tel Drum si
imaginea compusa astfel
este una infioratoare, care
arata cum Dragnea a creat
un paienjenis ce a
acaparat toate nivelele
pentru a pune mana pe
banii bugetului de stat,
dar si pe fondurile
europene.
Cazul prezentat de Rise
este un contract pentru
modernizarea unei strazi
din Navodari.
Tel Drum, in asociere cu
alte doua firme, s-au
angajat ca in 18 luni sa
largeasca 6,2 km de sosea,
sa faca piste de biciclete si
trotuare de 1,5 metri.
Totul pentru 36,4 milioane
de lei.
Tel Drum a castigat pentru
ca a dat pretul cel mai
mic, dar la finalul
proiectului, cand cele 18
luni s-au transformat in
aproape 4 ani, au predat o
lucrare plina de gropi, cu
borduri sparte si stalpi pe
mijlocul pistelor si
trotuarelor.
La licitatie s-au prezentat
46 de firme, dispuse in 13
asocieri.
A castigat asocierea dintre
Tel Drum si alte doua
firme, dintre care una
dintre ele se ocupa inainte
de vanzarea de mezeluri.
Totodata, majoritatea
dintre celelalte firme
participante se afla pe
statele de plata ale Tel
Drum.
Totul a fost posibil pentru
ca primar era social-
democratul Nicolae Matei,
supranumit „Imparatul”,
care de la primarie a
ajuns direct la puscarie
pentru multe alte nereguli
pe care le-a facut de-a
lungul activitatii. Iar la
Dezvoltare ministru era
actualul sef al PSD, Liviu
Dragnea, geniul din
spatele Tel Drum.
“In replica la comunicatul de presa al SIIJ, arat
urmatoarele:
1. Invinuirile descrise in comunicatul de presa sunt
fabulatii intocmite exclusiv in scopul denigrarii, chiar
atitudinea procurorului de caz, Adina Florea, dovedind
ca doreste doar un dosar mediatic si nu unul juridic,
in care sa se afle adevarul.
2. Emiterea unor ordine interne in activitatea curenta
a procurorului sef DNA este reglementata, ca atare
nu poate fi considerata o activitate ilegala. Emiterea
unor circulare/ordine constituie o componenta a
activitatii manageriale pentru uniformizarea
practicilor in cadrul structurii de parchet si nu
constituie acte ilicite. Este absolut hilar sa se sustina
ca emiterea unor ordine interne scrise este o
componenta a coordonarii unui grup infractional
organizat. Asa lucreaza toate parchetele si toate
institutiile publice, in general. Aceste circulare au
rolul unor indrumari de natura teoretica, procurorii
fiind independenti in activitatea lor, mai ales atunci
cand vorbim de administrarea probelor si de solutiile
emise. Atunci cand procurorii audiaza martori sunt
obligati sa respecte dispozitiile Codului de procedura
penala si nu indrumarile teoretice care vizeaza
interpretarea unor dispozitii legale. Modul in care
procurorii au audiat martorii in procesul penal este
verificat de catre judecatori atunci cand judeca
dosarele. Sanctiunea audierii unor martori cu
nerespectarea dispozitiilor legale are ca efect
inlaturarea acestora ca probe din procesul penal.
3. Circulara la care se face referire in comunicatul de
presa nu a fost un ordin, ci o sinteza a concluziilor
desfasurate la o sedinta de lucru interna din DNA,
prin care s-a comunicat tuturor procurorilor ca a
existat o situatie in care procurorii de caz au audiat
un martor cu identitate reala si apoi si cu identitate
protejata. Prin circulara respectiva am transmis
tuturor procurorilor modul in care a fost solutionata
situatia de catre instanta de judecata. Esenta sintezei
a fost aceea ca judecatorul trebuie incunostintat de
catre procuror in cazul in care este vorba de acelasi
martor.
4. Cel mai relevant este faptul ca respectiva circulara
a fost emisa la cateva luni DUPA ce martorii fusesera
audiati in acest fel de catre Serviciul Teritorial
Ploiesti, astfel ca este imposibil ca circulara sa fi
determinat in orice fel un comportament anterior al
unor procurori DNA. Circulara a fost emisa in luna
octombrie 2016, dupa ce in cauza fusese finalizat
rechizitoriul, iar dosarul trimis in instanta.
Conducerea centrala a DNA a aflat despre modul de
audiere cand aceasta problema s-a ridicat in judecata
in camera preliminara si acesta este motivul pentru
care s-a discutat intr-o sedinta de lucru situatia
creata. Este aberant sa acuzi ca sedintele interne ale
DNA in care noi procurorii discutam organizarea
activitatii au constituit activitati ale unui grup
infractional. Este revoltator si jignitor pentru DNA si
pentru magistratura in general, astfel de sedinte
avand loc in toate parchetele. De altfel, problema a
mai fost dezbatuta ulterior si in cadrul altor sedinte
ale DNA si pentru ca nu a existat o opinie unanima a
fost constituit un grup de lucru pentru analizarea
practicii judiciare in materie si formularea unor
concluzii.
Nick Nedelchev,
a infiintat, pe Facebook,
un grup de sustinere
a Laurei Codruta Kovesi,
pentru ca aceasta sa
acceada la conducerea
Parchetului European,
anunta Digi 24.
Grupul are deja
1600 de membri si,
intr-o scrisoare deschisa,
isi cere iertare pentru
pozitia guvernului de la
Sofia, care nu a sustinut
candidatura lui Kovesi.
Fabulatii in scopul denigrarii.
Adina Florea doreste doar un dosar mediatic si nu unul juridic
Adina Florea doreste doar un dosar mediatic si nu unul juridic
”
5. Cu privire la Ordinul nr.38/2016 privind
adoptarea unor practici unitare in administrarea
probelor audio-video la nivelul DNA, precizez ca,
dupa intrarea in vigoare a noului Cod de procedura
penala si dupa adoptarea Deciziei Curtii
Constitutionale nr.51 din 16 februarie 2016 privind
interceptarea si inregistrarea convorbirilor
telefonice, a fost necesara uniformizarea
practicilor privind aceasta activitate la toate
structurile DNA. Aceasta masura manageriala s-a
impus pentru ca am constatat practici diferite in
interiorul DNA. Am avut in vedere si deciziile
instantelor de judecata pe dispozitiile legale
privind interceptarile. Prin ordin intern am
constituit un grup de lucru la propunerea
Serviciului Tehnic, iar ordinul procurorului-sef
DNA a preluat concluziile pe care acest grup de
lucru le-a formulat. In principal, ordinul a stabilit
modul in care procurorii vor lucra cu Serviciul
Tehnic al DNA, circuitul documentelor si al
suportilor tehnici. Acest ordin s-a impus in
principal pentru ca Serviciul Tehnic al DNA
deservea toate structurile teritoriale. El nu
contine nici o dispozitie contrara legii, ci stabileste
doar circuitul administrativ al documentelor,
lucrarilor si suportilor optici in cazul
interceptarilor efectuate prin serviciul tehnic al
DNA.
6. Cu privire la cea de-a doua acuzatie, arat ca
este vorba de un rechizitoriu cu aviz de legalitate
de la un procuror sef de sectie, rechizitoriu care,
potrivit legii, nu trebuie avizat si nici nu a fost
avizat de procurorul-sef al DNA. Comunicatul SIIJ
face referire la “conduita mea de procuror
ierarhic” o acuzatie neclara si foarte generala, in
conditiile in care acest caz nu s-a aflat niciodata
in coordonarea mea si nu am avizat de legalitate
nici unul din actele din dosar. Legalitatea
rechizitoriului a fost confirmata oricum de Inalta
Curte de Casatie si Justitie in judecata in camera
preliminara. Cazul nu a fost solutionat definitiv pe
fond. Asadar, este absolut hilar sa se sustina ca,
prin aceasta activitate manageriala de stabilire a
unor reguli administrative, am participat coordonat
la comiterea unor fapte penale. Apreciez ca fiind in
totala contradictie cu normele legale si, deci,
lovite de nulitate, TOATE actele SIIJ efectuate
impotriva mea. Toata activitatea s-a derulat cu
impiedicarea exercitarii drepturilor mele legale.
Nu am avut acces la acuzatiile in detaliu,
nefiindu-mi comunicata ordonanta prin care s-a
formulat acuzatia. Modul in care s-a desfasurat si
se desfasoara in acest caz urmarirea penala este o
pata pe obrazul justitiei, caci, in mod evident, SIIJ
nu urmareste administrarea unor probe valide, in
conformitate cu principiul loialitatii, ci crearea
unei aparente de vinovatie pentru influentarea
opiniei publice.”