• HOME

Comisia Europeana a adoptat ultimul sau raport privind evolutia

situatiei din Romania in domeniul reformei sistemului judiciar

si al luptei impotriva coruptiei, in contextul angajamentelor

asumate de aceasta tara in cadrul mecanismului de cooperare

si de verificare (MCV).

In raport se constata ca, in perioada care s-a scurs de la ultimul

raport, Comisia a trebuit sa isi exprime in mai multe randuri

preocuparile legate de statul de drept in contextul dialogului

purtat cu autoritatile romane cu privire la evolutia situatiei in

materie de reforma a sistemului judiciar si de lupta impotriva

coruptiei. De fiecare data, Comisia a constatat o involutie fata

de progresele inregistrate in anii precedenti, situatie care

constituie o sursa de preocupare majora.

Comisia regreta faptul ca Romania nu a pus in aplicare

recomandarile suplimentare formulate in noiembrie 2018, care

erau in deplina concordanta cu pozitiile exprimate de celelalte

institutii in aceasta privinta. Recomandarile respective trebuie

puse in aplicare daca se doreste repunerea procesului de

reforma pe calea cea buna si reintrarea pe traiectoria incheierii

MCV, astfel cum se prevedea in raportul din ianuarie 2017.

Comisia are convingerea ca Romania ar putea insufla un nou

elan procesului de indeplinire a obiectivelor MCV si isi afirma

disponibilitatea de a oferi sprijin autoritatilor romane in acest

scop. Comisia va continua sa urmareasca indeaproape evolutia

situatiei prin intermediul MCV.

Evolutia situatiei in primele luni ale anului 2019 a constituit o

sursa de preocupare majora pentru Comisie. Prin urmare, in

mai 2019 Comisia a trebuit sa informeze autoritatile romane ca,

daca nu fac imbunatatirile necesare sau daca adopta noi masuri

negative, Comisia va lua masuri in temeiul Cadrului UE pentru

consolidarea statului de drept, care depaseste parametrii

evaluati in cadrul MCV.

Comisia a salutat faptul ca, in iunie, guvernul roman si-a

exprimat dorinta de a-si reconsidera abordarea. Comisia

constata ca s-au depus eforturi pentru a investi in noi

consultari si in dialogul cu sistemul judiciar. Comisia asteapta

cu interes transpunerea acestui angajament in masuri

concrete, atat de ordin legislativ, cat si de alta natura. Pentru a

se realiza progrese in aceasta directie, vor trebui luate masuri

concrete legislative si administrative astfel incat sa se puna in

aplicare recomandarile prezentate succint in raport. Institutiile-

cheie din Romania trebuie sa faca impreuna dovada unui

angajament ferm fata de independenta sistemului judiciar si

lupta impotriva coruptiei si sa asigure eficacitatea garantiilor

nationale si a sistemului de control si echilibru.

Nicoleta Nicolicea, sotia deputatului PSD Eugen Nicolicea, fosta

jurnalista la ziare tabloid, a incasat anul trecut un salariu

lunar de 10.863 lei de la compania nationala Transgaz. Ea a mai

incasat anul trecut de la Transgaz diurna in valoare totala de

8.046 lei, dar si tichete de 2.565 lei.

Nicoleta Nicolicea este sefa peste Unitatea de Management care

se ocupa de implementarea proiectului sectiunii romanesti a

gazoductului Bulgaria - Romania - Ungaria - Austria (BRUA),

care va interconecta retelele de gaze naturale din cele patru

state, investitie estimata la 560 milioane euro. Potrivit

declaratiei de avere din 2018, Nicoleta Nicolicea a incasat si in

2017 venituri uriase din salarii de la Transgaz, de 124.358 lei,

respectiv  lunar 10.363 lei. Si in acest an ea a primit beneficii

suplimentare de la Transgaz, precum diurna de 5.904 lei,

tichete masa de 2.335 lei, o decontare de bilet de odihna

conform contractului colectiv de munca de 4.610 lei, dar si

contributie la pensie Pilon III de 4.318 lei. Mai mult, potrivit

declaratiei de avere depusa la numirea in functie, datata 14

februarie 2017, Nicoleta Nicolicea a lucrat si in 2016 la

Transgaz, pe o functie neprecizata, in care a incasat venituri

salariale anuale totale nete de 47.176 lei, in medie circa 3.900

lei pe luna, plus diurne de deplasare si tichete de masa in

valoare de 9.215 lei. Abonata la numiri politice Nicoleta

Nicolicea a fost jurnalista la ziarele National si Click!, apoi,

dupa casatoria cu deputatul PSD, a primit mai multe sinecuri. A

trecut prin Consiliul de Administratie al TVR, pe la Posta

Romana, iar in 2014 a fost numita consilier la Cancelaria

premierului Victor Ponta, in timp ce sotul sau, Eugen Nicolicea,

era ministru pentru relatia cu Parlamentul. In 2017, Eugen

Nicolicea a propus modificarea Codului Penal, astfel incat

functionarii publici sa-si poata angaja rudele fara a mai fi

acuzati de conflict de interese. „Evident daca iti angajezi o ruda

proasta in dauna unui tanar care este competent, este un

prejudiciu pentru ca ulterior activitatea institutiei merge mai

rau. Daca alegi o ruda geniala care a luat Premiul Nobel in

dauna unui prostau care nu e ruda cu tine, evident ca nu e

niciun conflict de interese“, a explicat Eugen Nicolicea, unul

dintre parlamentarii cu cele mai multe mandate, fiind

neintrerupt in Parlament din 1992.

Potrivit unui sondaj comandat de USR si obtinut de „Adevarul”,

apoi mediatizat de multe redactii, daca la afarsitul lui octombrie 

ar avea loc alegeri parlamentare, PNL ar obtine 36,8%. Locul al

doilea ar fi ocupat de PSD, cu o intentie de vot de 24,9%, deci o

crestere fata de europarlamentare desi , sau tocmai pentru ca

social-democratii au pierdut guvernarea. Alianta USR-PLUS a

scazut,  avand o intentie de vot de 19,9%. Scaderea poate fi

pusa  pe seama gestionarii situatiei privind comportamentul

USR in negocierile pentru viitorul Guvern, dar si a anchetei

Rise Project despre afacerile lui Dan Barna inainte de a intra in

politica. Pro Romania ar obtine 6,5%, iar UDMR si PMP sunt la

4%, deci cu sanse de a intra in parlament.  ALDE nu prea mai

are sanse, revenirea membrilor ALDE in PNL devenind

inevitabila si fezabila acum, daca vor sprijini guvernul PNL.

- dintre acestia, cca 500 au revenit la puscarie, pentru ca au

comis alte 500 crime, violuri, talharii

Un document transmis de Administratia Nationala a

Penitenciarelor catre Ministerul Justitiei evidentiaza  ca

recursul compensatoriu a eliberat zilnic 10 violatori, pedofili,

talhari si criminali. Faptul ca multi dintre ei, la scurt timp, s-au

intors dupa gratii, implica si o realitate ingrozitoare:  s-au intors

la puscarie pentru ca au comis fapte aemanatoare. Doar 1,48%

dintre infractorii eliberati erau condamnati pentru coruptie

21.049 de persoane au fost eliberate in mai putin de doi ani,

intre 19 octombrie 2017 si 18 septembrie 2019, ceea ce

inseamna ca, in medie, 30 de detinuti au iesit din penitenciare

in fiecare zi din ultimele 23 de luni;

Dintre acestia, 6691 de persoane, adica aproape o treime, erau

violatori, talhari, pedofili sau criminali;

Statistica ANP arata ca, in ultimii doi ani, au fost eliberati in

baza recursului compensatoriu 2305 criminali, 3049 de talhari,

978 violatori si 158 de persoane care au comis fapte de natura

sexuala care au implicat minori;

Doar 1,48% (312) din totalul detinutilor eliberati in baza

recursului compensatoriu ispaseau pedepse pentru coruptie sau

fapte asimilate coruptiei;

7,44% (498) dintre violatori, pedofili si criminali s-au intors in

puscarii dupa ce au fost eliberati in baza recursului

compensatoriu: Ei au comis 70 de omoruri, 49 de violuri, 6 fapte

de agresiune sexuala care implica minorii, 369 de talharii si 4

ucideri din culpa.

Documentul a fost transmis de ANP catre Ministerul Justitiei in

urma interpelarii parlamentare a deputatului PNL Florin Roman

care i-a cerut Anei Birchall o serie de precizari referitoare la

persoanele care au fost eliberate in baza recursului

compensatoriu de la intrarea in vigoare a Legii nr. 169/2017.