• HOME

Motivarea hotararii prin care instanta ICCJ a dispus

revocarea controlului judiciar impus Laurei Codruta Kovesi

de procurorul SS (Sectia speciala pentru magistrati) Adina

Florea in dosarul extradarii lui Nicole Popa desfiinteaza sever

toate acuzatiile aduse fostei sefe DNA.

Despre fiecare dintre acuzatiile aduse, adica luare de mita,

abuz in serviciu si marturie mincinoasa, judecatorul Inaltei

Curti stabileste ca „este lipsita de precizie, claritate

(coerenta) si de suport probator”, iar controlul judiciar a fost

nelegal.

„Judecatorul de drepturi si libertati retine neindeplinirea

conditiilor necesare inceperii urmaririi penale in personam si

punerii in miscare a actiunii penale (lipsa de claritate a

acuzatiilor, aspect ce echivaleaza cu inexistenta notificarii

oficiale, existenta unui caz de stingere sau impiedicare a

exercitarii actiunii penale, lipsa probelor), nemotivarea

ordonantei prin care s-a dispus luarea masurii controlului

judiciar, impunerea altor obligatii decat cele expres si

limitativ prevazute de lege.

Toate aceste vicii se subsumeaza unor conditii de legalitate

care, odata dovedite, fac inutila analiza elementelor ce tin de

temeinicie”, se arata in motivarea deciziei pronuntate in 3

aprilie.

Acuzatia de luare de mita consta in aceea ca, in primavara

anului 2011, pe atunci procurorul general Kovesi ar fi pretins

si primit, in mod direct, suma de 268.689,36 lei, de la

Sebastian Ghita, in legatura cu indeplinirea unor acte

contrare indatoririlor sale de serviciu, acte constand in

extradarea persoanei condamnate Popa Nicolae, care fusese

localizata in Indonezia.

Consecinta ar fi fost, pe de o parte, crearea unui beneficiu de

imagine pentru magistratul Kovesi, in calitate de procuror

general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si

Justitie, iar pe de alta parte, asigurarea protectiei

denuntatorului-persoana vatamata Ghita.

Folosul infractional ar fi constat in primirea, in mod direct, a

unei sume de bani de la denuntator, destinata insa

transportului aerian, dar si crearea unui beneficiu de

imagine.

Instanta ICCJ arata insa ca „ansamblul inscrisurilor de la

dosar si martorii audiati, angajati M.A.I., au atestat, dincolo

de orice dubiu in acest moment procesual si in baza

prezentului probatoriu, derularea unei proceduri de achizitie

publica pentru identificarea companiei apte a presta

activitatea de transport aerian, incheierea unui contract de

prestari servicii, efectuarea platii de beneficiar (M.A.I., prin

I.G.P.R.) in contul prestatorului de servicii (SC Tiriac).

Chiar in ipoteza divizarii platii transportului, aceasta nu se

poate considera a fi un beneficiu sau folos personal obtinut de

Laura Codruta Kovesi.

Aducerea in tara a fost generata de necesitatea punerii in

executare a unei hotarari penale definitive, interesul putand

fi colectiv, general, iar nu individual, particular.

Crearea unui beneficiu de imagine apare neverosimil in

contextul functiei exercitate si atributiilor acesteia, intrucat,

lipsind atributiile legale in procedura extradarii, nu se putea

asuma un merit individual in cazul reusitei”.

Mai mult, arata judecatorul ICCJ „nicio proba (obiectiva), alta

decat cele emanate de la denuntator, direct sau prin terti,

nu surprinde interferenta procurorului general Laura

Codruta Kovesi in stabilirea, divizarea ori alte manopere

referitoare la pretul transportului aerian si plata acestuia.

Nicio proba (obiectiva), alta decat cele emanate de la

denuntator, direct sau prin terti, nu sustine intelegerea

anterioara referitoare la divizarea pretului intre cele doua

entitati M.A.I. si societea Conti.

In esenta, cele 5 acte de executare descrise, pentru care nu

se invoca dispozitii legale incalcate, releva actiuni in

reprezentarea institutiei pe care inculpata o conducea ori

care tin de atributiile de ordonator de credite si nu sunt apte

a produce niciun fel de prejudicii.

Instanta constata ca procurorul nu a respectat nici

dispozitiile art. 212 alin. 4 din Codul de Procedura Penala

referitoare la obligatia motivarii ordonantei de luare a

masurii preventive din mai multe motive:

1. „Se constata ca procurorul nu a indicat, in concret,

motivele care justifica luarea masurii controlului judiciar.

(...) Indicarea formala a conditiilor prevazute de Codul de

Procedura Penala echivaleaza cu lipsa de motivare a

ordonantei si evidentiaza inexistenta unei evaluari reale a

conditiilor legale de luare a masurii, grefata pe lipsa

necesitatii si proportionalitatii acesteia (…)

2. „Procurorul de caz nu a inteles sa justifice si sa motiveze

alegerea (interdictiilor impuse in cadrul controlului judiciar -

n.red), impunandu-le in mod arbitrar, fara vreo trimitere la o

situatie concreta, iar pe de alta parte, a stabilit si impus o

obligatie care nu se regaseste in cele enumerate de

dispozitiile legale, obligatia de a nu intra in legatura cu

mass-media, cu privire la faptele pentru care se efectueaza

urmarirea penala in cauza, de a nu furniza date in legatura

cu ancheta si de a pastra confidentialitatea urmaririi penale.

Obligatia impusa in sarcina inculpatei este nelegala,

procurorul adaugand la lege si impunand o obligatie care nu

se regaseste in cele enumerate expres si limitativ de lege ori

care excede celor atestate de jurisprudenta anterioara”.

Ca urmare, „judecatorul de drepturi si libertati de la Inalta

Curte de Casatie si Justitie a constatat  ca masura

controlului judiciar luata fata de inculpata Kovesi Laura

Codruta este nelegala, drept pentru care, in temeiul art. 213

alin.6 Cod Procedura Penala,  a admis plangerea si a revocat

masura preventiva dispusa prin ordonanta din data de

28.03.2019, emisa in dosarul nr.1172/P/2018 al Parchetului

de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia pentru

investigarea infractiunilor din justitie”.