Rata anuala a inflatiei IPC a crescut pana la 4,03 la suta
in luna martie 2019 si 4,11 la suta in luna aprilie, de la
3,83 la suta in februarie, situandu-se deasupra
intervalului de variatie al tintei si peste nivelul
prognozat.Evolutia a fost determinata de cresterea
preturilor pe segmentul legumelor si fructelor, precum si a
preturilorla combustibili siproduse din tutun, o contributie
semnificativa revenind insa si componentei de baza a
inflatiei.
Rata anuala a inflatiei CORE 2 ajustat (care elimina din
calculul inflatiei IPC preturile administrate, volatile, ale
produselor din tutun si ale bauturilor alcoolice) s-a
mentinut in luna martie la 2,7 la suta, iar in aprilie a
urcat la 3 la suta. Avansul reflecta presiuni inflationiste in
crestere pe partea cererii si a costurilor salariale, dar si
impactul noii taxe impuse companiilor din telecomunicatii.
Rata medie anuala a inflatiei IPC a continuat sa scada
usor, de la 4,5 la suta in luna februarie, pana la 4,4 la
suta in luna martie si 4,3 la suta in aprilie 2019, in timp
ce rata medie anuala calculata pe baza indicelui
armonizat al preturilor de consum s-a mentinut la nivelul
de 4,1 la suta incepand cu decembrie 2018.
Datele revizuite privind cresterea economica in trimestrul
IV 2018 confirma dinamica anuala a PIB real, de 4,1 la
suta, fata de 4,2 la suta in trimestrul anterior. Pe partea
cererii, consumul final continua sa reprezinte principalul
determinant al cresterii economice (3,5 puncte
procentuale), urmat de variatia stocurilor (3,2 puncte
procentuale), iar formarea bruta de capital fix isi
reconfirma aportul negativ. In schimb, exportul net si-a
diminuat contributia negativa la dinamica PIB, pe fondul
unei revizuiri in crestere a dinamicii exporturilor si
importurilor de bunuri si servicii.
Cele mai recente date statistice releva adancirea
deficitului de cont curent in trimestrul I 2019 comparativ
cu perioada similara a anului anterior, chiar daca intr-un
ritm mai putin alert decat cel din trimestrul IV 2018.
In domeniul productiei si investitiilor se consemneaza
tendinte mixte. Pe de o parte, dinamica anuala a
productiei industriale si-a prelungit scaderea in trimestrul
I 2019 comparativ cu trimestrul IV 2018, concomitent cu
scaderea dinamicii comenzilor noi din industria
prelucratoare. Pe de alta parte, in termeni anuali, volumul
lucrarilor de constructii s-a majorat substantial. In acelasi
timp, a continuat dinamizarea activitatii in comertul cu
amanuntul si servicii, pe fondul accelerarii semnificative a
cresterii salariului mediu net real.
Creditul acordat sectorului privat si-a temperat cresterea
anuala. Evolutia a reflectat o incetinire a cresterii
componentei in lei, in paralel cu atenuarea considerabila
a declinului componentei in valuta. Pe acest fond,
ponderea creditului in lei in totalul creditului s-a majorat
marginal, la 65,8 la suta.
Consiliul de administratie al BNR a analizat si aprobat
Raportul asupra inflatiei, editia mai 2019, document ce
incorporeaza cele mai recente date si informatii
disponibile. Noul scenariu al prognozei evidentiaza
perspectiva mentinerii ratei anuale a inflatiei pe parcursul
urmatoarelor trei trimestre deasupra intervalului-tintei,
urmata de revenirea si mentinerea acesteia in jumatatea
superioara a intervalului, pana la finele orizontului
prognozei, in conditiile revizuirii in sens ascendent a
traiectoriei ei prognozate, mai cu seama pe orizontul scurt
de timp.
Incertitudinile si riscurile asociate perspectivei inflatiei
continua sa fie legate de impactul setului de masuri
fiscale si bugetare implementate in acest an, inclusiv cel
al taxei pe activele bancare si al noului indice IRCC
asupra creditarii si a mecanismului de transmisie a
politicii monetare. Incertitudini si riscuri semnificative
sunt legate de conduita politicii fiscale si a celei de
venituri si de conditiile de pe piata muncii. Ramane, de
asemenea, preocupanta evolutia deficitului de cont curent.
Importante sunt si incertitudinile legate de ritmul
cresterii economiei zonei euro si a celei globale, de
evolutia pretului petrolului pe pietele internationale, de
conduita politicilor monetare ale BCE si Fed, precum si ale
bancilor centrale din regiune.
Consiliul de administratie al BNR a hotarat mentinerea
ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,50 la
suta pe an, concomitent cu intarirea controlului asupra
lichiditatii de pe piata monetara; totodata, a decis
mentinerea la 1,50 la suta pe an a ratei dobanzii pentru
facilitatea de depozit si la 3,50 la suta pe an a ratei
dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard). De
asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis
pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime
obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale
institutiilor de credit.
Deciziile Consiliului de administratie al BNR din 15 mai
a.c. au ca scop asigurarea si mentinerea stabilitatii
preturilor pe termen mediu, intr-o maniera care sa
contribuie la realizarea unei cresteri economice
sustenabile si in conditiile pastrarii stabilitatii financiare.
Consiliul de administratie subliniaza ca mixul echilibrat
de politici macroeconomice si implementarea de reforme
structurale care sa stimuleze potentialul de crestere pe
termen lung sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii
macroeconomice si intarirea capacitatii economiei
romanesti de a face fata unor eventuale evolutii adverse.
Urmatoarea sedinta a CA al BNR dedicata politicii
monetare va avea loc in data de 4 iulie 2019.