La Galeria Arthis, in Bruxelles, intre 15 noiembrie 2019 - 7
ianuarie 2020, are loc o noua expozitie remarcabila a unui artist
roman stabilit in Belgia care a expus de multe ori la Arthis dar si
la alte mari galerii din Europa, inclusive din Romania.
Pictor si muralist inainte de toate, Nicolae Groza e si grafician,
desenator si ceramist; pregatirea sa artistica solida ii permite sa
abordeze numeroase discipline grafice. Fiecare dintre ele, prin
limitele tehnice impuse sensibilitatii artistului este nu o frana, ci
dimpotriva o provocare, un motor care il stimuleaza pe acest
perfectionist sa coboare si mai mult in profunzimile sinelui si sa
dea astfel si mai multa profunzime universului sau grafic.
Repertoriul lui Nicolae Groza este foarte vast. Pictura sa este
imbogatita prin spontaneitate si exploreaza un repertoriu de
fantasme personale inspirate de mituri si simboluri universale.
Nascut la Adjud, Romania, pe 30 martie 1943, Nicolae Groza
studiaza Pictura Monumentala cu profesorii Paul Miracovici si
Gheorghe Popescu la Institutul de Arte Plastice Nicolae
Grigorescu, Facultatea de Arte decorative. Din 1968, el este
membru al Uniunii Artistilor Plastici din Romania.
Operele lui fac parte din colectii de stat si private din Europa,
Australia si din Canada.
Nicolae Groza traieste si lucreaza in Belgia din 1984.
Casa de cultura belgo-romana Arthis
Nicolae Groza -
„Iconografia
sub imperiul
culorii exaltate”
de Virgil MOCANU
“Nicolae Groza era adeptul
echilibrului tonal, al organizarii
configuratiei in raporturi de gama
subtil armonizate sub semnul unei
dominante al carei impact vizual
era conditionat de functia
simbolica. Astazi asistam la o alta
punere in ecuatie a culorii
expresive, ca efect al experientelor
artistice si umane traite prin
integrarea intr-o alta alveola
spirituala si materiala. Si
tostusi…noile configuratii,
exaltand intensitati tonale pana in
pragul violentei, al dramatismului
si exasperarii, contin in substanta
lor acorduri si raporturi ce se
revendica din substanta picturala
originara. Nu sunt simple
reziduuri stilistice sau nostalgii, ci
afirmari ale unui mod original de
a gandi culoarea in toate valentele
sale : forma, spatiu, metafora,
sentiment.
Uneori strigatul unui pigment pur
- albastru, verde, rosu cel mai
adesea - incearca sa estompeze
orchestrarile subtile, dar el nu
face decat sa le sublinieze
picturalitatea rafinata amintind
nobletea precedentelor bizantine.
Mai mult, in planul receptarii
afective aceste lucrari devin
interludii de echilibru, calm si
seninatate, intr-o dezlantuire
pasionala si agresiva sub raport
strict vizual. S-ar parea ca avem
de a face cu o hibridizare
morfologica, dar in realitate este
un efect de complementaritate,
confirmand persistenta unui
Ungrund de natura intelectuala.
Prin opozitie, violentele cromatice
provocate de impulsul teluric
eliberator de energii sunt
rezultatul unei reactii empirice. S-
ar parea ca « regula care
corecteaza emotia » - l-am citat pe
cartezianul Braque - este virtual
amenintata. Simpla impresie,
provocata de socul perceptiei
primare. In realitate, alchimia
raporturilor de calitate si cantitate
continua sa functioneze, dar cu un
alt dozaj al culorilor. Noua
signaletica tonala urmareste
provocarea unui sentiment de
anxietate dus pana in pragul
spaimei, organizand iconografia
sub imperiul culorii exaltate.
La capatul incercarii de a descifra
motivatia, semnificatia si mesajele
unei opere picturale nelinistite si
interogative, ramane certitudinea
unei optiuni unice, ca un fel de a
privi si intelege lumea in sens
filosofic, dincolo de propriile
experiente si metamorfoze. Este
substanta omului si pictorului
Nicolae Groza, personaj al carui
destin sta sub semnul sentintei
eminesciene :
« Cerul deasupra schimbi,
nu sufletul, marea trecand-o ».”