• HOME

Cristian Proistosescu, nascut la 23 septembrie 1986 la Pitesti, cercetator

la Universitatea din Washington, a publicat  in prestigioasa revista

„Science Magazine“, impreuna cu profesorul Peter Huybers, un studiu

revolutionar si alarmant care arata ca incalzirea globala ar putea fi mai

rapida decat se credea si ca planeta se incalzeste diferit, existand zone

unde incalzirea este mai lenta. Studiul, despre care au scris in termeni

laudativi publicatii prestigioase precum „The Washington Post“, „The

Guardian“, „Bloomberg“, „Chicago Tribune“ si „Harvard Gazette“, a fost

realizat timp de cinci ani, pe perioada studiilor doctorale ale lui Cristian

Proistosescu. El si-a luat doctoratul anul trecut la Harvard, la doar 30 de

ani, tema lucrarii fiind legata de schimbarile climatice. O minte

stralucita, Cristian Proistosescu a absolvit in 2009 cu onoruri

Universitatea Princeton, pe durata studiilor primind doua premii pentru

cercetari exceptionale.  Lucreaza la Universitatea din Washington-

Seattle, care a dat pana acum sapte laureati ai Premiului Nobel.

“Intrebarea fundamentala , aprecia  Proiestosescu, ramane: cat se va

incalzi in medie pamantul pentru o anumita cantitate de dioxid de

carbon? Acest numar este numit „Sensibilitatea Climatului“, fiind

numarul care leaga emisiile de dioxid de carbon si incalzirea globala. Este

punctul de legatura dintre politicile economice si costurile incalzirii

globale. Ultimul raport al Panoului Interguvernamental pentru Incalzirea

Climatului (IPCC) a concluzionat ca momentan nu exista un estimat optim

pentru acest numar, intrucat modelele numerice pe care le folosim

pentru a prezice incalzirea globala in viitor nu sunt compatibile cu

incalzirea globala observata in ultimele doua secole. Problema explicarii

acestei incompatibilitati dintre modele si date istorice atarna de ceva ani

in aer. Noi lucram la o teorie despre separarea diverselor procese

climatice in functie de timpul de manifestare, si, la un moment dat, ne-

am dat seama ca aceasta teorie poate explica si rezolva incompatibilitatea

(…)

Apa are o capacitate calorica mult mai mare decat uscatul. Este acelasi

fenomen care face ca apa marii sa se incalzeasca mult mai tarziu decat

aerul inconjurator, si care face ca temperatura pe litoral vara sa fie mai

scazuta decat in mijlocul continentului. Partea complicata este ce se va

intampla dupa ce aceste oceane se vor incalzi. Toate modelele noastre

sugereaza ca se va reduce cantitatea de nori care in medie fac umbra

pamantului. Acest lucru va duce la o absorbtie mai mare de radiatii solare

si astfel va duce la amplificarea incalzirii globale. Problema este ca acest

efect nu a fost inca observat in datele istorice, asa ca este foarte greu sa

reducem incertitudinea asociata cu modelele numerice (…)

Faptul ca primele efecte grave ale incalzirii climatice se vor manifesta

probabil prin lipsuri de apa si recolte proaste in zone care nu au

capacitatea politico-economica de a se adapta suficient de rapid. Aceste

lipsuri vor duce la instabilitati geo-politice care se pot propaga global. (…)

Atata timp cat continuam sa emitem dioxid de carbon la nivelul actual,

temperatura va creste in continuu. In ritmul actual, este posibil sa vedem

o incalzire globala medie de 8-10 grade pana la sfarsitul secolului. Ca sa

traducem, asta ar insemna ca temperatura medie intr-o zi de vara in

Bucuresti ar putea ajunge la 35 de grade, ca sa nu mai vorbim de cum vor

arata caniculele sau care vor fi efectele in agricultura. (…)

Ar trebui sa eliminam aproape complet emisiile de dioxid de carbon pana

la sfarsitul secolului. Teoretic acest lucru este posibil folosind tehnologia

actuala, insa ar fi foarte scump. O intrebare foarte complicata care

planeaza asupra acestor discutii este una etica: dat fiind ca tarile vestice

au atins nivelul de dezvoltare actual datorita energiei ieftine bazate pe

carbune si petrol, ce drept avem sa refuzam tarilor subdezvoltate aceleasi

posibilitati? (…)

In toate scenariile insa, discutam de o pierdere masiva a biodiversitatii

(…).

Stim ca temperatura globului a crescut cu aproape un grad de la revolutia

industriala pana astazi; ghetarii montani se retrag; putem detecta o

ridicare a nivelului marii, momentan doar cativa centimetri si putem

masura rata de topire a calotei Groenlandei”.