August_-_Septembrie_2019_Curierul

De regula, cand apare un subiect sensibil, mai ales pentru

institutiile de forta, apare si o tema diversionista, care

acopera cu totul subiectul initial. In urma cu aproape doua

luni, o natie in care violenta intrafamiliala constituie un

model cultural, in care copiii sunt abuzati emotional si

fizic, cu peste 50.000 de copii abandonati de familiile lor

naturale etc., s-a trezit deodata cunoscatoare si

aparatoare a drepturilor copiilor. Era de asteptat ca nimeni

sa nu se aplece sa verifice legislatia si procedurile, iar

ziaristii-anchetatori si politicienii-comentatori nu au facut

altceva decat sa utilizeze emotia in scopurile lor meschine,

iar in final nu s-a reusit decat victimizarea copilului

(Sorina), a familiei adoptive si a familiei asistentilor

maternali. Mai grav, este faptul ca, din nestiinta sau din

populism, s-au implicat si organele judiciare, in speta,

Parchetul General. Nu am luat atunci nicio pozitie publica

pentru ca nu am vrut sa suflu vant in panzele pescuitorilor

in ape tulburi, dar ma intreb ce pregatire ai sau cat de

ticalos poti sa fii incat, in calitate de Procuror General, sa

deschizi actiuni fara sorti de izbanda si sa dai sperante

nejustificate unor oameni. In acea perioada, am spus

cunostintelor mele, care va fi rezultatul: atat procedura,

cat si prevederile legale, cel putin formal, au fost

respectate. Tot atunci, spuneam cat de uimitoare este

perceptia publica la romani. Mihaela Iorgu Moraru, care

asemenea altor procurori DNA - care au fortat, ca sa nu

spunem abuzat, Codul Penal pentru a condamna anumite

tinte politice -, din momentul in care s-a certat cu Laura

Codruta Kovesi, a devenit o adevarata eroina fiind absolvita

de toate pacatele. In fapt, daca ne raportam la cazul

Sorina, este penibila ancheta pe care a inceput-o. Si ca sa

inchei cu acest subiect: dupa ce Sorina a plecat in Statele

Unite, nimeni nu se mai arata ingrijorat de soarta ei,

care, potrivit marilor specialisti, ar fi de donatoare de

organe (parca asa spunea o mare anchetatoare de presa).

In ceea ce priveste cazul de la Caracal, pentru mine

lucrurile sunt mult mai simple. Inainte de a fi internat in

spital (29 iulie), am declarat ca acest caz este total

compromis, mai ales prin mediatizarea intensa, asa-zisele

anchete de presa si presiunea publica pusa asupra

institutiilor statului cel mai adesea fara nicio justificare.

Inainte de a ma interna in spital, am vazut din nou blonde

sau brunete prompteristie specialiste in criminalistica si

criminologie (specializare dobandita prin lectura unor

romane politiste si vizionarea seriei CSI si Criminal Minds)

si aceiasi moderatori, care fiecare in parte conduce cate o

ancheta penala. Si, la fel ca in cazul anterior, aceiasi

politicieni din toate partidele, dandu-si cu parerea. Cand

am iesit din spital, in data de 9 august, am avut senzatia

ca timpul a stat pe loc. Nimic nu se schimbase in cazul

Caracal. Doar numarul de prostii emanate si numarul de �

specialisti� a crescut exponential: ziaristii isi fac rating,

politicienii notorietate, analistii analizeaza, avocatii

incaseaza onorarii si le creste clientela, iar fosti absolventi

ai scolii de militie de la Baneasa isi creaza un culoar spre

societatea �civila�. Insa am observat un lucru grav:

apelurile la linsaj, inclusiv linsaj fizic, la judecata in piata

publica si la incalcarea drepturilor omului (care oricum

sunt un lux, cum spunea doamna Ministru al Justitiei cu

nume de fruct). In acest moment, sunt convins ca ancheta

va fi un esec in ceea ce priveste dezvaluirea tuturor

aspectelor criminologice legate de caz. Oricat de bun

specialist ai fi, in conditiile in care ai un caz de criminal

in serie - atat de rare in Romania (eu nu cunosc decat

patru cazuri de acest tip in 49 de ani de profesie) -, si esti

hartuit de tot felul de indivizi fara nicio pregatire in

domeniu, nu ai alta posibilitate decat sa mergi pe piste

false sau facile si nu poti sa te manifesti in

profesionalismul tau. Cazul Caracal trebuie rezolvat si sub

aspect victimologic. Ce este victimologia?

Victimologia este stiinta care studiaza personalitatea si

comportamentul victimei. Sunt cercetate diferite aspecte,

de la studiul relatiei victima-agresor, optimizarea

metodelor de ingrijire (printr-o mai buna cunoastere a

consecintelor actului delincvent asupra victimei), pana la

relatia dintre victima si sistemul de justitie. In 1937,

Benjam�n Mendelsohn, un avocat penalist roman (emigrat

ulterior in SUA), a fost primul care a analizat victimele, iar

rezultate cercetarilor au fost publicate in Journal of

Criminal Law and Criminalology. Victimologia, ca

disciplina de sine statatoare, care abordeaza victima din

punct de vedere medico-psiho-social, a aparut in 1947.

Fondator al acestei discipline este considerat Benjamin

Mendelsohn. El a introdus termenul de victimologie -

stiinta victimei - intr-un memoriu pe care l-a inaintat

Societatii Romane de Psihiatrie. Prima versiune a

victimologiei sale aborda doar contributia victimei la

infaptuirea actului delictual. In 1948, germanul Hans von

Hentig publica The criminal and his victim.

In anul 1985, criminologul Vasile V. Stanciu publica la

Paris volumul �Les droites de la victime�, iar in volumul

�Criminalitatea Parisului�, aparuta in 1987, prezinta

conditiile in care victima poate fi implicata in conflictul

agresional. In Romania, inainte de 1989, abordarea

domeniului a fost rezultatul unor cercetari initiate de

Gheorghe Scripcaru, Tadeusz Pirojinski, Rodica Stanoiu,

psihologul Tiberiu Bogdan etc. Dupa 1989, lucrari de

specialiate au fost elaborate de Aurel Dineu, Ion

Gheorghiu-Bradet, Iancu Tanasescu, Nicolae Mitrofan,

Tudorel Butoi etc. In 2003, publicam impreuna cu

profesorul Gheorghe Scriparu o carte (Gheorghe Scripcaru,

Vasile Astarastoae, Criminologie clinica, Editura Polirom,

2003) si evidentiam ca intre faptuitor si victima exista

relatii complexe in producerea actului infractional,

neputand fi exclusa contributia victimei din sfera unui

model cauzal. In aceste conditii, in ceea ce priveste un

criminal in serie si pentru a descoperi alti factori

favorizanti sau predispozanti, o analiza victimologica este

obligatoriu de efectuat. Se poate face acest lucru in

Romania? Hotarati dumneavoastra.

Ecaterina Andronescu a facut o remarca de maxim bun-

simt si in consens cu stiinta victimologiei. Elevii trebuie sa

fie educati in sensul de a se proteja si de a-si lua masuri

elementare de precautie, ca de exemplu sa nu se urce

intr-o masina a unui necunoscut. Pentru cine a citit carti

de victimologie, fetele de la Caracal fac parte dintre

victimele inconstiente si in acest sens remarca Ecaterinei

Andronescu nu este numai de bun-simt, dar si stiintifica.

Rezultatul: toti marii specialisti au sarit de 10 metri in

sus, spunand ca este insultata memoria acelor copii

nevinovati, iar doamna Prim-Ministru Viorica Vasilica

Dancila a demis-o pe Ecaterina Andronescu. Iata de ce nu

imi pierd timpul cu cazuri compromise de opinia publica a

unei populatii naive si manipulabile.

In concluzie, nu voi scrie nimic despre cazul Caracal, mai

ales ca observ cu ingrijorare ca astfel de cazuri sunt

folosite ca justificare pentru a modifica legislatia, a limita

drepturile cetatenilor, a creste periculos de mult limitele

pedepselor si a face acceptabila o rectificare bugetara cu

minus la Sanatate si Educatie si cu plus la organele de

forta.

P.S.:

1. Nu am primit niciun raspuns cu privire la fondurile

alocate Institutului de Boli Cardiovasculare Iasi la actuala

rectificare bugetara. Am putine sperante ca voi primi un

raspuns favorabil, deoarece atunci cand in calitate de

Prim-Ministru remaniezi putinii oameni cu expertiza din

Guvern si o pastrezi pe persoana poreclita Ministrul al

Sanatatii, Sorina Pintea, nu poti sa ai asteptari.

2. Revenind la realitatea romaneasca, poate ma lamureste

si pe mine cineva de ce la mitingurile noastre este

obligatoriu sa rupi gardurile si sa te confrunti cu cordonul

de jandarmi. Care este rezultatul scontat? Sau este vorba

doar de o harjoana a unor persoane la care creierul este

cat o minge ping-pong si la fel de neteda?!

Curierul Sanatatii